Sechestru pe sediile Antena 3 și Grivco

Sediul posturilor Antena și cel al grupului de firme Grivco vor fi confiscate, a dispus vineri Curtea de Apel București, prin decizia definitivă dată în dosarul ICA.

Totodată, magistrații de la CAB au decis să îi confiște lui Voiculescu și penthouse-ul din Șoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

De asemenea, i se confiscă lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spațiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanța a dispus confiscarea bunurilor mobile și imobile și a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în țară sau în străinătate.

Instanța a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurența sumei de 15.000.000 de lei, la BRD, și pâna la concurența sumei de 5.000.000 de lei, la RBS Bank.

FLASH NEWS Zelenski a avut o discuție telefonică cu emisarii lui Donald Trump, Witkoff și Kushner, despre negocierile de pace. Se așteaptă răspunsul Rusiei

22:31

POLITICĂ Călin Georgescu, mesaj de Crăciun: „Să avem credință, orice s-ar întâmpla”

22:18

Cameliei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,3 lei reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acțiuni deținute la ICA, donate de Voiculescu, iar Corinei Voiculescu, suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acțiuni deținute la ICA, ce i-au fost donate tot de taăl său.

Totodată, de la Camelia și Corina Voiculescu se confiscă sumele donate de Dan Voiculescu în urma închirierii spațiului Grivco către Romtelecom.

De asemenea, judecătorii au dispus confiscarea mai multor imobile apaținând celorlalți inculpați.

Șeful DNA împreună cu ANAF și alte instituții competente urmează să stabilească modul concret în care vor fi recuperate aceste sume. Astfel cele două instituții vor puta colabora cu: Biroul pentru prevenirea criminalității din cadrul Ministerului Justiției, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Autoritatea Națională a Vămilor, BNR, Poliția Română, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Judecătorii de la Curtea de Apel București au mai dispus și sesizarea Biroului pentru prevenirea criminalității și de cooperare cu oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiției. Această instituție trebuie să facă verificări pentru identificarea bunurilor mobile și imobile ale lui Dan Voiculescu și a fiicelor sale, inclusiv a conturilor societăților comerciale la care aceștia figurează ca împuterniciți, beneficiari reali, asociați, directori sau administratori, situate în țară sau în străinătate.

Odată cu cererea adresată de reprezentații biroului îndreptată către Rețeaua Interagenții Camden de Recuperare a Creanțelor (CARIN) se va specifica că este necesara si identificarea conturilor deschise pe numele unor persoane fizicesau juridice care cei trei sunt împuterniciți, beneficiari reali, asociați, directori sau administratori, identificarea rulajului conturilor menționate in anexa in vederea stabilirii beneficiarilor reali.

Potrivit procedurii, Biroul va informa de îndată Curtea de Apel Bucuresti în legătură cu rezultatele verificărilor. După identificarea bunurilor, Curtea de Apel Bucuresti va completa, după caz, un certificat de indisponibilizare privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor.
Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, vineri, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel București.

Voiculescu a primit pedeapsa maximă prevăzută în noul Cod penal, legea mai favorabilă în cazul său. Prin această sentință, Curtea de Apel i-a dublat lui Voiculescu pedeapsa dată de Tribunalul Capitalei la fondul procesului.

Totodată, lui Voiculescu i se interzic mai multe drepturi, printre care dreptul de a fi ales, timp de cinci ani după executarea pedepsei principale.

Astfel, acestuia îi sunt interzise exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi director/împuternicit/asociat/administrator/beneficiar real al unor societăți comerciale sau împuternicit al acestora, în țară sau în străinătate pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.