Sectoarele bucureștene în care au avut loc cele mai multe cazuri de mușcături de câini

Cele mai multe persoane mușcate de câini în Capitală care au ajuns, în iulie, la Centrul antirabic al Institutului „Matei Balș” sunt din sectorele 6, 3 și 2, în primele șase luni fiind înregistrate 8.600 de cazuri.

Potrivit datelor înregistrate de unitatea sanitară, din 1 ianuarie și până în 31 iulie s-au prezentat la Centrul antirabic al Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” 8.610 persoane, dintre care 6.917 adulți și 1.693 copii. Dintre aceștia, 6.968 au fost vaccinați antirabic, 6.498 au primit profilaxie antitetanică, iar 508 ser antirabic.

La nivelul Capitalei, în luna iulie, cei mai mulți oameni mușcați de câini sunt din Sectorul 6, urmați de cei din Sectorul 3, Sectorul 2, Sectorul 5, Sectorul 1 și, pe ultimul loc, Sectorul 4.

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”

00:00

SPORT Simona Halep anunță că începe o altă etapă, după retragerea din tenis: „Au fost ani în care viața mea a fost privită, analizată și comentată”

23:43

În ce privește cazurile din județul Ilfov, statisticile indică faptul că, din cele 207 persoane care au ajuns la Centrul antirabic în luna iulie, 140 sunt adulți și 67 copii. Cei mai mulți adulți, respectiv 62, au fost mușcați de câini cu stăpân, 55 de câini fără stăpân, 21 de pisici și doi de șobolan. Dintre cei 67 de copii, 41 au fost mușcați de câini cu stăpân, 20 de cei fără stăpân, iar șase de pisici.

Potrivit conducerii Institutului „Matei Balș”, la Centrul antirabic se prezintă anual, în medie, 15.000 de oameni mușcați de câini. De asemenea, media lunară indică faptul că majoritatea persoanelor mușcate de câini care ajung pentru tratament în Capitală sunt din provincie.

Răzvan Băncescu, cordonator de proiect la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), declara în iulie, pentru MEDIAFAX, că există o legătură evidentă între zonele în care trăiesc cei mai mulți câini fără stăpân și cele în care sunt înregistrate persoanele care au suferit de pe urma acestor animale. Totodată, zonele în care a fost înregistrat un număr mai mare de persoane mușcate de câinii fără stăpân se suprapun cu locurile unde au fost identificate haitele.

Băncescu spunea că, în primele patru luni ale anului, cele mai multe cazuri înregistrate la ASPA sunt în Sectorul 6, unde 483 de persoane au fost mușcate de câini, iar cele mai puține în Sectorul 1, respectiv 32 de persoane. În Sectorul 4, în primele patru luni ale anului au fost înregistrate 219 persoane mușcate de câini fără stăpân, în Sectorul 3 – 164 de persoane, în Sectorul 2 – 137, iar în Sectorul 5 au fost 92 de persoane.

Datele ASPA privind persoanele mușcate de câini în Capitală se corelează cu harta privind incidentele cu câinii fără stăpân, în care Drumul Taberei este cartierul cu cele mai multe sesizări privind incidente legate de aceste animale, toate cele șase sectoare din Capitală având însă zone cu probleme legate de animalele agresive, arăta Băncescu.

Pe harta ASPA, obținută de MEDIAFAX și prezentată în luna mai, au fost centralizate locurile unde s-au petrecut incidente cu câini fără stăpân, reclamate de cetățeni timp de trei luni, atât telefonic, cât și prin petiții scrise sau online.

Analiza hărții demonstrează că toate sectoarele Capitalei au mai multe zone în care a fost semnalată prezența unor câni agresivi, cele mai multe incidente reclamate venind însă din Sectorul 6, mai precis din Drumul Taberei.

Majoritatea sesizărilor din Sectorul 1 vizează zona cuprinsă între Calea Victoriei, Calea Plevnei și Bulevardul Kogălniceanu, dar și Parcul Herăstrău, unde cetățenii au cele mai multe probleme cu câinii fără stăpân, la Roată, la restaurantul Pescăruș, dar și în Grădina Japoneză.

În Sectorul 2, incidentele legate de câinii vagabonzi sunt concentrate în zona cuprinsă între Șoseaua Ștefan cel Mare, Șoseaua Colentina și Bulevardul Lacul Tei, precum și în Parcul Circului, zona Doamna Ghica și strada Arhitect Grigore Ionescu.

În Sectorul 3, harta incidentelor este relativ uniformă, ieșind totuși în evidență, după numărul de reclamații, Parcul IOR și zona cuprinsă între străzile Dristor și Râmnicu Vâlcea.

Sectorul 4 are probleme din acest punct de vedere în special în cartierul Berceni și în apropierea Parcului Tineretului, către Sala Polivalentă și Orășelul Copiilor, dar și în interiorul parcului, pe aleile de acces.

În Sectorul 5, conform datelor evidențiate pe hartă, cele mai multe reclamații privind haitele de câini au vizat Calea Rahovei, Bulevardul Mihai Sebastian, zona 13 Septembrie (în jurul magazinului Prosper) și Mărgeanului.

În Sectorul 6, pe câteva sute de metri din Bulevardul Drumul Taberei se concentrează 70 la sută din agesiunile înregistrate în sector, alte zone cu probleme fiind cartierul Crângași și Bulervadul Iuliu Maniu, Pasajul Lujerului, Gorjului și Bulevardul Uverturii.

Un copil în vârstă de patru ani a murit, luni, după ce a fost atacat de câini maidanezi, pe proprietatea unei firme, din apropierea Parcului Tei, din Sectorul 2, iar fratele acestuia, de șase ani, a fost mușcat de un picior, dar a reușit să fugă și să-și anunțe bunica.

Pe corpul copilului au fost găsite sute de plăgi, la autopsie stabilindu-se că acesta a murit din cauza hemoragiei externe, a declarat marți, pentru MEDIAFAX, medicul care a făcut autopsia, Abdo Salem, de la Institutul Național de Medicină Legală.

Reprezentanții ASPA au ridicat, luni, șase câini de pe proprietatea firmei din apropierea Parcului Tei, unul dintre aceștia având urme de sânge, a declarat Răzvan Băncescu.

Câinele care avea urme de sânge fusese sterilizat de ASPA și adoptat de Fundația Caleidoscop în 2008, potrivit lui Băncescu.

Anchetatorii au prelevat probe de la cei șase câini ridicați luni de pe terenul din apropierea Parcului Tei din Capitală și le vor compara cu ADN-ul copilului ucis, pentru a se stabili care dintre animale l-au mușcat, potrivit unor surse din Poliție.

De asemenea, de la cei șase câini vor fi luate impresiuni dentare, pe baza cărora se vor realiza mulaje, acestea urmând să fie comparate cu rănile găsite de medicii legiști pe corpul copilului de patru ani.