Șefa ÎCCJ, despre pragul la abuz în serviciu: Oportunitatea ține doar de competența Legislativului. Să mizăm pe înțelepciunea CCR

„Nu ni s-a cerut un punct de vedere (…) Oportunitatea ține doar de competența Legislativului. Să mizăm pe înțelepciunea CCR”, a declarat șefa ÎCCJ, la ieșirea de la ședința CSM.

La rândul său, ministrul interimar al Justiției, Tudorel Toader, a declarat că după dezbaterea de miercuri, cu societatea civilă și cu profesioniștii Dreptului, se va discuta inclusiv procedura.

„Mâine va fi dezbaterea la care sunteți invitați. După dezbaterea cu societatea civilă, cu profesioniștii Dreptului, vom trage concluziile și vom stabili procedurile de urmat (….) Parlamentarii oricum sunt suverani, oricum Parlamentul e singura autoritate legiuitoare. Indiferent ce voi spune, veți putea specula”, a răspuns Toader, întrebat dacă este pentru adoptarea unei OUG sau a unui proiect de lege, în acest caz. 

DIPLOMAȚIE Liban și Israel au anunțat prelungirea armistițiului cu încă 45 de zile

22:16

MILITAR Zelenski: „Rusia încearcă să atragă Belarusul în războiul împotriva Ucrainei”

22:09

Reamintim că dezbaterile publice pe marginea modificării dispozițiilor din Codul penal privind abuzul în serviciu vor avea loc pe 28 iunie și 3 iulie, la sediul Ministerului Justiției. Prima rundă de discuții va avea loc la ora 10.00 și va fi cu reprezentanții societății civile și ai mediului de afaceri, iar cea de-a doua tot de la ora 10.00, de data aceasta fiind invitați la discuții reprezentanții instituțiilor din cadrul sistemului judiciar, asociațiilor profesionale ale magistraților, mediului academic și profesiilor juridice liberale, anunță Ministerul Justiției printr-un comunicat de presă, potrivit Mediafax.

Dezbaterile vin după ce, săptămâna trecută, CCR a publicat motivarea deciziei sale de a respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

„Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii”, se menționează în motivarea deciziei.

În ceea ce privește dispozițiile penale referitoare la fapta de „abuz în serviciu”, Curtea constată, în motivare, că lipsa unor circumstanțieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravități a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă și, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecința deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată și condamnare a persoanelor care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării.

CCR consideră, tot în motivare, că dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg și în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii.

Potrivit CCR, o asemenea omisiune are relevanță constituțională în cauza de față, având în vedere și o serie de decizii anterioare, prin care Curtea a statuat că „omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat”, pentru că afectează drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel acuzație penală.

În aceste condiții, Curtea, fiind ținută de obligația de a interpreta o dispoziție legală în sensul de a produce efecte și pentru a da, astfel, un sens constituțional acesteia, consideră necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcție de care să se aprecieze incidența sau nu a legii penale.