Sfântul Dumitru, patronul păstorilor, este sărbătorit sâmbătă de ortodocși și catolici

Sfântul Dumitru, care a devenit guvernator al Tesalonicului după moartea tatălui său și care, în tradiția populară românească, este considerat patronul păstorilor sau cel care desfrunzește codrul și usucă toate plantele, va fi sărbătorit sâmbătă atât de creștinii ortodocși, cât și de cei catolici

Ucis pentru că nu se închina la zei

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cinstit de creștini în 26 octombrie, a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305).

MILITAR Zelenski: „Rusia încearcă să atragă Belarusul în războiul împotriva Ucrainei”

22:09

NEWS ALERT Trump semnalează că se opune independenței Taiwanului: „Ar presupune să ducem un război la 15.000 km. Nu vreau asta. Vreau să calmez China”

21:47

Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorită calităților sale, guvernator al Tesalonicului, după moartea tatălui său. Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creștin, lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept urmare, întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciții, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor.

Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el. Dimitrie a mărturisind cu îndrăzneală că este creștin și a defăimat închinarea păgânească. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniță și ucis cu sulița.

De Sfântul Dumitru se află cum va fi iarna

În credința populară, anul este împărțit în două anotimpuri: vară și iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe „încuie” iarna și înfrunzește întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzește codrul și usucă toate plantele. Există credință că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ și gerul începe să-și arate colții.

În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copii, pentru a fi sănătoși tot anul. Focul are și menirea de a alunga fiarele și de a încălzi morții. După ce focul este stins, țăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi.

Sfântul Dumitru este considerat și patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiția, ciobanii află cum va fi iarna. Aceștia își așează cojocul în mijlocul oilor și așteaptă să vadă ce oaie se va așeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru. Un alt mod de a afla cum va fi iarna este acela de a urmări mersul oilor în dimineața sărbătorii Sf. Dumitru. Astfel, dacă dimineața se va trezi mai întâi o oaie albă, care va pleca spre sud, iarna va fi grea. Dacă se va trezi o oaie neagră și va pleca spre nord, iarna va fi ușoară.

Ziua Sfântului Dumitru era, pe vremuri, și o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor și ciobani la San-George, de unde și zicerea că „la San-George se încaieră câinii, iar la Samedru se sfădesc stăpânii”.

Tot de Sfântul Dumitru, se tocmesc servitorii pentru diverse treburi și se strică stanele. Țăranii tund coama căilor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.

Sf. Dimitrie cel Nou, sărbătorit în 27 octombrie

În anumite zone, țăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtășanie.

Potrivit altor tradiții, dacă de Sfântul Dumitru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă și frumoasă. Dacă luna va fi plină și cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi mari.

O zi mai târziu, în 27 octombrie, este cinstit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor.

Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria. A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Târnovo, intemeiat de frații Petru și Asan. Iubind viața ascetică, el se retrage într-o peșteră. Nu se știe cât timp a stat acolo și nici când a murit, dar tradiția spune că, înainte de a muri, el s-a așezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu.

Moaștele sale au fost așezate cu cinste, în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din București. Racla cu moaștele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureștiului de mai multe ori.