Sfântul Ioan se sărbătorește marți. Câți români își sărbătoresc onomastica

Ortodocșii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului își începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul. Prin învățătura sa, acesta ajunsese să uimească și să atragă mulți oameni. Deși învățăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul să le spună în față și să le reamintească permanent oamenilor că „s-a apropiat împărăția cerurilor”.

Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut și l-a arătat mulțimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toți cei patru evangheliști.

LIFESTYLE Super-alimentul pe care trebuie să îl mănânci în 2026, potrivit medicilor nutriționiști. Conține toți cei 9 aminoacizi esențiali

09:41

SPORT Andrei Nicolescu a spus care e cel mai inspirat TRANSFER făcut de Dinamo

09:37

Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie și el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuință să fiu botezat de tine și tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că așa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuși, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spațiu unde creștinii îmbrăcați în cămași albe lungi, numite „crijme” intră în râu. Orice pelerinaj făcut în Țara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan. Unii preoți îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioșii adulți, repetând într-un fel botezul. Preoții ortodocși români spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Aceste ritualuri pot fi văzute tot anul pe durata pelerinajelor, fără legătură cu Boboteaza.

Biserica Ortodoxă din Ierusalim – sau Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului – nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) și, împreună cu Patriarhia Rusă, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârbă și Sfântul Munte Athos, precum și cu credincioșii români din Basarabia, sărbătoresc după calendarul neîndreptat (calendarul iulian), adică la o diferență de 13 zile.

Sfântul Ioan este numit și „Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos. Părinții lui, preotul Zaharia și Elisabeta, erau rude cu părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naște un fiu la bătrânețe, care se va numi Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut.

Sfîntul Ioan Botezatorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta și a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”.

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, la un ospăț de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca răsplată.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ Zămislirea (23 septembrie), Nașterea (24 iunie) și Tăierea capului (29 august).