Singura înregistrare audio de la cutremurul din 4 martie 1977. Centrul Bucureștiului rămâne CEA MAI PERICULOASĂ zonă. Ce trebuie să știți în caz de SEISM MAJOR

Prima mișcare e mai mult pe verticală. Unda a doua se simte mai puternic și produce pagubele cele mai mari. Ascultă singura înregistrare audio de la cutremurul devastator din 4 martie 1977

Seismul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter produs în 4 martie 1977, la ora 21:22, a avut efecte devastatoare asupra României, în aproximativ 56 de secunde producând 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost atunci aproximativ 11.300 de răniți și circa 35.000 de locuințe prăbușite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București, unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

În lipsa echipamentelor de alarmare, specialiștii Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) au fost luați atunci prin surprindere. La 38 de ani de la producerea dezastrului, un seism poate fi înregistrat cu 20 de secunde înainte de a se simți, iar la patru secunde de la producere, se cunoaște magnitudinea cutremurului.

Radulian: La cutremurul din 1977 eram student

Directorul științific al INFP, Mircea Radulian, povestește că în 1977, când s-a produs cutremurul, se afla în zona Operei, la subsolul restaurantului Hanul Berarilor, cu un grup de colegi studenți în anul II la Fizică.

„În prima fază, nu am realizat că este cutremur. Când a venit unda mai puternică am realizat că este cutremur, am încercat să ies, dar eram printre ultimii din grup. Nu pot să uit că în momentul în care am ieșit în curtea restaurantului, deși era târziu și se terminase mișcarea seismică, am văzut niște plopi mari la o distanță de vreo 50 de metri care încă se balansau dintr-o parte în alta, și nu era efectul berii. Era un lucru impresionant să vezi așa ceva în urma unei micșări seismice. Stăteam vizavi de Scala, acolo era dezastru, nici nu puteam să-mi imaginez că se întâmplă așa ceva”, își amintește Mircea Radulian ziua cutremurului care avea să rămână în conștiința românilor.

Radulian nu știa că peste câțiva ani va lucra la Institutul Național pentru Fizica Pământului, dar ce s-a întâmplat atunci l-a determinat să continue cercetarea pe cutremure.

„Pot spune cu certitudine că faptul că s-a produs acest cutremur foarte neplăcut pentru toată lumea a fost, pentru mine și un grup de studenți foarte buni la învățătură, un element destul de important care ne-a făcut să ne decidem să continuăm în cercetare pe fizica pământului, pe cutremure, practic. A fost un element important pentru noi în alegerea meseriei”, susține Mircea Radulian.

Astăzi, se poate ști cu 20 de secunde înainte ca unda seismică să lovească Bucureștiul

În 1977, în țară existau doar șapte-opt stații seismice, care înregistrau izolat. Un sistem de înregistrare a cutremurelor nu exista, fiind luată înregistrarea de la fața locului și analizată. În aceste situații, nici șeful statului nu ar fi putut fi anunțat înainte de producerea cutremurului.

„Nici nu se punea problema ca cineva să știe, să fie anunțat, nici măcar conducătorul țării, că ar fi un cutremur. Abia după 1977 s-a introdus o rețea telemetrată americană, foarte performantă la vremea aceea, care transmitea înregistrările în timp real prin radio la București și care a fost foarte utilă pentru noi. Abia în acel moment, cam prin 1980, se putea pune problema unei alarmări. Din acel moment, dacă se producea un cutremur în zona Vrancea, indiferent de ce magnitudine, era înregistrat pe instrumentele noastre din București. Unda fizică apărea mai rapid, deci o puteai vedea înregistrată pentru stațiile din zona Vrancea, ele apăreau cu câteva secunde înainte de venirea mișcării în București. Deci cel care făcea de veghe la sistem, cum spunem noi, avea posibilitatea să vadă că în momentul acela s-a produs un cutremur și urma să vină și unda tehnică în București. Se putea obține, să zicem, această alarmare, dar prea multe nu puteam face”, arată Radulian.

Acum, de la prima mișcare se poate ști că peste 20 de secunde urmează un cutremur mai puternic, care va produce pagube. Mai mult, când se produce un cutremur, informația se transmite la București de la prima mișcare înregistrată la stațiile din Vrancea.

„Prima mișcare se simte mai mult pe verticală și nu este atât de puternică, în schimb unda a doua se simte mai puternic și este cea care produce cele mai multe pagube. Nu contează magnitudinea, contează locul de data asta – Vrancea, unda B, care vine prima, ar ajunge cam după 20 și ceva de secunde în București. Unda F, a doua undă puternică, va ajunge peste alte 20 de secunde”, explică Radulian.

Directorul de la INFP crede că alarmarea ar putea ajuta să fie oprite procese periculoase, să se declanșeze automat un sistem de blocare a gazelor, a trenurilor, însă pentru aceasta ar trebui o strategie și anumite proceduri, deoarece nu pot fi oprite instantaneu, pentru că există anumite riscuri.

Un cutremur identic cu cel din 1977 este puțin probabil

Radulian mai spune că un cutremur din Vrancea are o arie mare de impact, poate afecta suprafețe foarte mari, incluzând București, Iași, Craiova și chiar Bulgaria și Republica Moldova.

„Pentru România, Vrancea rămâne cea mai periculoasă din mai multe motive. Unul din ele este chiar mărimea cutremurelor mari, apoi frecvența lor de apariție, faptul că apar destul de des, chiar dacă la nivel de zeci de ani, mult mai dese decât în alte zone și datorită faptului că, fiind de adâncime, au o arie de distrugere foarte mare. În timp ce unul din Banat poate produce efecte foarte mari, dar local, un cutremur din Vrancea poate afecta suprafețe foarte mari București, Iași, Craiova și în Bulgaria și în Republica Moldova,” explică Radulian.

El crede că este foarte puțin probabil să se producă un cutremur ca acela din urmă cu 38 de ani.

„Calculul matematic privind probabilitatea unui cutremur este statistic, dar din păcate este vorba de o probabilitate nu foarte mare. Dacă cineva spune anul, ziua și luna în care ar avea loc un cutremur, să fiți siguri că nu este adevărat. Nu ai cum să știi cu o astfel de precizie când va avea loc un cutremur. E puțin probabil ca un cutremur mare să fie ca acela din ’77, foarte rar se întâmplă să ai cutremure identice. Următorul cutremur nu va semăna aproape sigur cu cel din ’77 și din punctul ăsta de vedere poate ne mai liniștim, poate fi unul ceva mai mic,” speră Radulian.

România este o țară seismică și tot ceea ce se face în fiecare an poate să contribuie la salvarea de vieți omenești, la reducerea efectelor acestor cutremure, subliniază Radulian.

„Calculele arată că aceste cutremure mari se produc la câteva secole. Sunt perioade de timp mai active, altele mai calme, dacă ne-am lua după statistici, am fi într-o perioadă mai liniștită. Faptul că în zona Vrancea apare o acumulare de tensiune – toată lumea știe acest lucru – că ai cutremure din astea mai mici, mai multe eliberează ceva din energie, dar numai o fracțiune mică și asta nu înseamnă că nu vom avea cândva un cutremur mare. Asta înseamnă că fracțiunea de energie eliberată este mult prea mică față de cea care se acumulează. Toate cutremurele care apar în alte zone, fenomene meteo, astronomice, aceste tensiuni în plus care apar ele sunt mici, foarte mici față de tensiunea care acționează acolo în zona Vrancea și atunci nu influențează foarte mult. Am putea spune că tot ce se întâmplă acolo este dirijat tot de forțele din zona Vrancea”, susține directorul științific de la INFP.

În ritmul actual, consolidarea clădirilor din București va fi gata peste 150 de ani

Autoritățile consolidează încet imobilele în pericol de prăbușire în cazul unui cutremur de mare magnitudine. Cu 1-2 imobile consolidate anual, consolidările ar fi gata în 154 ani.

Consolidarea caselor la cutremur, deși prezentată ca acțiune preventivă urgentă, nu a fost abordată ca prioritate de către autorități, care însă au majorat mult suma din înțelegerile cu constructorii, execuția fiind foarte lentă.

Programul de consolidări imobile a fost derulat extrem de lent și în municipiul București, unde până la sfârșitul anului 2013 au fost finalizate doar 16 imobile (8,4% din cele 190 expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic I-pericol public), sunt concluziile unui audit făcut de Curtea de Conturi la Unitatea Administrativ-Teritorială a Municipiului București, prezentate în raportul instituției pe anul 2013.

Un document prezentat de Mediafax în decembrie 2013, anul realizării acestei misiuni de audit, indica faptul că autoritățile sunt conștiente de proporția efectelor care ar urma unui cutremur puternic în țară, astfel că au rezervat doar în București aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar speră să le evite cu jocuri educative și distractive numite „Țara riscurilor”.

Raportul atenționează că un cutremur produs în București întrunește toate caracteristicile unui dezastru natural major, la nivel național, impunându-se măsuri speciale de management preventiv al dezastrelor.

În cazul unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu următoarele probleme:

– un timp îndelungat necesar reintrării în funcțiune a sistemelor vitale (electricitate, gaze, apă),

– un număr mare de sinistrați (populație rămasă fără adăpost) și victime,

– nevoi mari de alimente de bază și echipamente de primă necesitate,

– un număr redus de medici,

– lipsa mâinii de lucru pentru ajutorarea celor asistați, în special a invalizilor, persoanelor cu dizabilități, bătrâni,

– lipsa personalui necesar pentru realizarea lucrărilor de reconstrucție.

Bucureștiul este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa și ocupă locul zece mondial.

Centrul Bucureștiului, cea mai periculoasă zonă în caz de seism

Bucureștiul concentrează cel mai înalt risc seismic din România – 186 de imobile în categoria de risc 1-pericol public, din care peste 92 la sută au fost construite înainte de 1940, adică în perioada în care nu existau norme pentru construcția de locuințe. Alte 184 de imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic, care sunt expuse riscului seismic, dar fără a fi pericol public.

Majoritatea clădirilor care prezintă pericol public în cazul unui cutremur sunt în sectoarele 1, 2 și 3, în centrul orașului, pe străzile Franceză, Armenească, Lipscani, Bărăției, Gabroveni, Blănari, Calea Victoriei, bulevardul Magheru, din cauză că cele mai multe au fost ridicate în perioada interbelică și au trecut prin câteva seisme majore, fără a fi consolidate corespunzător după aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor.

În 10 ani, în Capitală au fost consolidate 42 de clădiri din clasa I de risc seismic, 19 prin programul de consolidări, iar restul direct de către proprietari. Municipalitatea a consolidat și reabilitat 100 de instituții de învațământ, Teatrul „Constantin Tănase” și Centrul unic de informare de pe Bulevardul Elisabeta. De asemenea, a fost finalizată consolidarea și este aproape de a fi încheiată și reabilitarea sediului Primăriei și sunt în curs de consolidare clădirile Teatrului Evreiesc de Stat, Teatrului „Ion Creangă”, Casa Cesianu, Muzeul Minovici, Observatorul Astronomic și Arcul de Triumf.

Una dintre principalele cauze identificate de către experți privind riscul ridicat de seism din Capitală o reprezintă concentrările de clădiri și de populație, incomparabile cu cele din oricare alt oraș al țării, în special în zona centrală. Alte cauze se referă la existența unui fond de sute de clădiri de beton armat cu înălțime mai mare de patru etaje, construit, în majoritate între anii 1930-1945, la lipsa, în perioada construcției acestor blocuri, a cunoștințelor necesare realizării unor structuri de beton armat rezistente la cutremure, dar și la poziția geografică a Bucureștiului, caracterizată de distantele epicentrale relativ mici (100-170 de kilometri) față de sursa Vrancea.

Majoritatea specialiștilor consideră că cele mai vulnerabile clădiri sunt cele construite înainte de intrarea în vigoare a codului de proiectare seismică din 1978 și se împart în clădiri înalte sau de înălțime medie, construite înainte de 1945 și clădiri înalte sau de înălțime medie, construite după 45, dar înainte de cutremurul din 77.

În cazul în care s-ar produce un cutremur similar cu cel din 1977, aproximativ 25.000 de persoane sinistrate ar putea fi adăpostite pe Arena Națională, unde sunt pregătite 12.600 de paturi de campanie, 16.500 de saci de dormit și 3.000 de marmite.

Totodată, 12 școli din Capitală sunt complet utilate și dotate pentru situații de urgență, cu paturi de campanie, pături, generatoare și lanterne, iar sălile de sport ale unităților de învățământ pot deveni tabere de sinistrați în caz de cutremur și pot asigura o capacitate de aproximativ 4.500 de locuri. Școlile dotate cu echipamente pentru situații de urgență sunt: Liceul Lovinescu, Școala nr. 80, Șoala nr. 103, Școala nr. 117, Școala nr. 45, Școala nr. 143, Colegiul Tehnic Material Rulant pentru Transport Feroviar, Colegiul Anghel Saligny, Școala nr. 165, Școala nr. 40, Școala nr. 96 și Liceul „Iulia Hașdeu”.

Optzeci la sută dintre români nu știu cum să reacționeze în caz de cutremur și mulți ar lua decizii care le-ar putea fi fatale sau ar încetini intervenția salvatorilor

Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, care nu au trăit experiența unui cutremur de nivelul celui din 1977, nu și-au pus problema să stabilească cu membrii familiei un loc de întâlnire, în condițiile în care telefonia mobilă nu ar funcționa o perioadă, arată rezultatele unui studiu lansat recent de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

În cazul unui cutremur, strategia echipelor de intervenție are mai multe etape;

– prima vizează alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numărul unic de urgență 112.

– urmează evaluarea situației și stabilirea modului de acțiune pe termen lung, împreună cu factorii decizionali din cadrul administrației publice centrale și locale.

– este pus în aplicare Planul Roșu de Intervenție – plan de ridicare a capacității operaționale a SMURD, raportat la numărul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii și mijloacele de intervenție în funcție de natura situației create.

– urmează evacuarea populației spre zone sigure, adăpostirea și hrănirea acestora prin grija autorităților locale, precum și restabilirea stării de normalitate după ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate.

Pentru evacuare se au în vedere în primul rând persoanele cu capacități motrice reduse sau cele care necesită îngrijiri medicale, unitățile de învățământ, dacă este cazul, urmând gradual evacuarea și cazarea tuturor persoare din zonele afectate.

Ce trebuie să faceți în caz de cutremur

Oamenii trebuie să stea sub pereții de rezistență din locuință când se produce un cutremur de mare intensitate, să NU folosească scările sau liftul, care sunt cele mai nesigure în timpul unui seism, și să aibă o trusă care să conțină apă și conserve, fluier, lanternă și medicamente.

Potrivit ghidului cu informații și reguli de comportament în cazul producerii unui cutremur, oamenii trebuie să identifice din timp locurile sigure din locuințele lor, pentru a se proteja în cazul unui seism și să aibă pregătită o trusă de supraviețuire, pe care să o țină la îndemână. De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să aibă în casă rezerve de alimente uscate și de conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor cu medicamente, pansamente, lanterne, un aparat de radio și baterii de schimb, un fluier și telefon mobil.

În timpul producerii unui seism este interzisă folosirea scărilor și a lifturilor, fiind recomandată îndepărtarea de clădiri sau de obiectele grele neasigurate din casă.

În cazul în care sunt surprinși pe stradă, oamenii trebuie să caute locuri deschise și, totodată, să își calmeze familia sau alte persoane aflate în panică, în special copiii.

Reprezentanții structurilor de intervenție spun că este o mare diferență față de 1977 în ceea ce privește gestionarea unei catastrofe, pentru că există o evidență a clădirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite intervenția rapidă și precisă în astfel de situații. După sesizarea cutremurului sunt blocate automat instalațiile cu risc, iar prin STS sunt alarmate instituțiile statului și Comitetul pentru Situații de Urgență.

Cutremurul din 4 martie 1977 a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale. Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuințe, în București fiind 90% din victime și 70% din pierderi. Cauza principală a pierderilor materiale și umane a constituit-o prăbușirea a 28 clădiri înalte, construite înainte de anul 1940 fără măsuri antiseismice, dar și avariile grave produse în unele unități industriale sau rănirea din motive nestructurale în locuință.

 

Femeia devenită vedetă peste noapte în România, nevoită să facă videochat! "Nu mi-aş face vreodată...
O recunoşti? Boala a schimbat-o radical. Cândva, era una dintre cele mai elegante doamne de...
FOTO. Laura Cosoi, dezbrăcată în așternuturi! Cum s-a lăsat pozată superba blondă
Bărbatul de 50 de ani cu care se căsătorește fiica lui VADIM TUDOR! Toată lumea...
Cea mai frumoasă gimnastă din lume, mesaj șocant: `Nu mai trăim în epoca de piatră!`...
Fiul unui mare lider PSD a vrut să se arunce de pe pod! Momente uluitoare...
Le-au injectat ser fiziologic în loc de vaccin. Unde s-a întâmplat
BANCUL ZILEI – Răpit si violat cu sălbăticie de 10 prostituate
Cum controlăm noua tulpină de coronavirus? Explicațiile unui medic pneumolog
O recunoşti? Boala a schimbat-o radical. Cândva, era una dintre cele mai elegante doamne de...
Viață de bogătan! Ion Țiriac a uitat 2 Ferrari-uri într-un garaj din München. Ce s-a...
SINGURUL loc de pe glob în care Rusia și SUA trăiesc în COMPLETĂ armonie și...
Despre Mălina Olinescu se știa că s-a sinucis, dar acum s-a aflat adevărul! Mărturie BOMBĂ,...
ULTIMA ORĂ. ȘOC! Ce s-a întâmplat, de fapt, cu femeia din Bacău care a murit...
BAYWATCH: Veste tristă. Atăzi trăiește pe străzi și caută în gunoaie: „Nu mă spăl pentru...
Anunțul ȘOC despre Sebi, la fix două săptămâni de la dispariție. Ce s-a întâmplat, de...
Theresa Ivancik, femeia cu bicepși de 40 de centimetri care este des confundată cu un...
Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie la 57 de ani....
Cine este femeia care S-A ÎMBOGĂŢIT cu o resursă din Carpaţi de care românii NU...
ȘOC!Trebuie să ne pregătim pentru un CUTREMUR devastator. Se anunță un DEZASTRU total pentru România!
Inchide