Sorin Blejnar: Nu am nicio legătură cu dosarul de evaziune, nu cunoșteam istoricul fiscal al companiilor

Fostul șef al ANAF Sorin Blejnar a declarat, luni, la Curtea de Apel București, că a solicitat, „ca o chestiune de principiu”, să-i ridice interdicția de a părăsi țara impusă de procurorii anticorupție, arătând că nu are nicio legătură cu acuzațiile de complicitate la evaziune fiscală.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) îl cercetază pe Sorin Blejnar pentru complicitate la evaziune fiscală și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în dosarul în care sunt acuzați fostul său șef de cabinet Codruț Marta și fostul șef al Vămilor Viorel Comăniță, pentru o evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro.

În 17 iulie, procurorii i-au adus lui Blejnar la cunoștință acuzațiile și au dispus în cazul lui măsura obligării de a nu părăsi țara pentru o perioadă de 30 de zile.

Decizia procurorilor a fost atacată de Blejnar la Curtea de Apel București, care a luat luni în discuție contestația acestuia.

Fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) Sorin Blejnar s-a prezentat luni la Curtea de Apel București, discuțiile având loc în ședință nepublică.

Sorin Blejnar a declarat, la ieșirea din sala de judecată, că nu are nicio legătură cu acuzațiile de complicitate la evaziune fiscală și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Blejnar a arătat că speră să convingă atât judecătorii, cât și întreaga opinie publică că el nu a avut de-a face cu această grupare și că nu a știut nimic despre operațiunile infracționale derulate de Codruț Marta și de celelalte persoane cercetate în dosarul de evaziune fiscală.

Fostul șef al ANAF a mai spus că nu a cunoscut istoricul fiscal al firmelor despre care vorbesc procurorii anticorupție că ar fi păgubit bugetul statului cu aproape 15 milioane de euro.

Blejnar a susținut că este nevinovat de toate acuzațiile aduse, precizând că nu dorește să plece din țară în perioada vacanței. El a adăugat că plângerea sa împotriva ordonanței de interdicție a fost făcută „din principiu”.

Instanța Curții de Apel București a rămas în pronunțare, urmând să decidă dacă menține interdicția impusă lui Blejnar de procurori sau îi permit fostului șef al ANAF să părăsească țara.

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), fostul șef al ANAF Sorin Blejnar ar fi sprijinit din mai 2011 până în iulie 2012 grupul infracțional care a inițiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantități de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare, informează, marți, DNA.

Fostul șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Constanța Dan Secăreanu și alte șapte persoane din dosarul evaziunii fiscale de peste 15 milioane de euro au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, în timp ce fostul șef al Autorității Naționale a Vămilor (ANV) Viorel Comăniță și alte două persoane au primit interdicție de a părăsi țara.

Totodată, instanța a emis mandate de arestare în lipsă pentru fostul șef de cabinet al lui Blejnar, Codruț Marta, Radu și Dana Nemeș, Ovidiu Ioan Moldovan și Mihai Gulea, în timp ce Ștefan Pușcașu a primit interdicție de a părăsi țara. Cei șase sunt urmăriți penal în acest dosar și, pentru că nu au fost găsiți, procurorii anticorupție au cerut arestarea lor în lipsă.

Potrivit Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeș și Dana Nemeș au constituit și coordonat o grupare infracțională organizată prin inițierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piața internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize și TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziționată în regim suspensiv de la plata accizelor (deci fără a se achita aceste taxe) în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin stațiile de distribuție de carburanți.

În referatul prin care au cerut arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupție arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecție”.

Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruț Marta (dat dispărut din 25 mai – n.r.) și Viorel Comăniță.

Procurorii DNA susțin că, din indiciile obținute, Codruț Marta se baza pentru menținerea în funcție, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar și Viorel Comăniță pe relațiile deținute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupție arată, în documentul citat, că Alexandru Codruț Marta a promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeș.

Potrivit procurorilor DNA, Nemeș i-a cerut lui Marta ca Blejnar să mai stea „măcar o lună, două, fiind și cu alea vechi pe punctele de finalizare, sunt și altele noi”, pentru că bănuia că „nu îi este chiar indiferent ce se întâmplă în jurul lui”.

Menținerea în funcție a lui Blejnar, arată procurorii, era esențială pentru Radu Nemeș, care intenționa să finalizeze o serie de proiecte și „să demareze mecanisme evazioniste suplimentare”, sens în care Marta și-a manifestat disponibilitatea atât pentru a încerca să-l convingă pe Blejnar să nu demisioneze, cât și pentru a acționa în sensul numirii unei alte persoane obediente, „iar dacă tot vrea neapărat să plece, să pună pe cine trebuie”, conturându-se indicii că cel vizat la acel moment pentru înlocuirea lui Sorin Blejnar, evident în sensul grupării infracționale, era Sorin Florea – comisar general adjunct al Gărzii Financiare.

Procurorii susțin în referat că Marta își punea bazele menținerii în funcție a lui Blejnar și Comăniță pe relațiile deținute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental. „Astfel, indicii obținute relevă că Alexandru Codruț Marta se bazează pentru a asigura menținerea în funcție (până la mijlocul lunii aprilie 2012, conform celor discutate cu Radu Nemeș la 1 martie) a lui Sorin Blejnar și Viorel Comăniță pe relațiile deținute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental de la acel moment”, se arată în documentul citat.

Procurorii mai arată că, în 5 martie, Codruț Marta s-a întâlnit, în jurul orei 10.10, cu Viorel Comăniță, iar apoi a discutat mai bine de o oră la restaurantul Casa Di David cu Emilian Schwartzenberg. DNA mai notează că, în 7 martie, Emilian Schwartzenberg a stabilit o întâlnire pentru ora 12.00 cu Marta, transmițându-i: „Vin și cu răspunsurile, cred că până atunci cu așa”.

Procurorii au precizat că în această cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.

(Serviciul FOTO al agenției MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini.)