Speranța de viață în România, printre cele mai scăzute din Europa

Speranța de viață din România este printre cele mai scăzute din Europa, se arată într-un raport cu privire la starea sănătății în Uniunea Europeană.

Conform raportului, speranța de viață în România este a doua cea mai mică din Uniunea Europeană.

Țările europene cu cea mai ridicată speranță de viață sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,8 ani), îar la coada clasamentului se află Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) și Bulgaria (73,6 ani).

Speranța de viață în România a crescut cu peste 4 ani în perioada 2000 – 2019, dar a rămas printre cele mai mici din UE, la aproape 6 ani sub media Uniunii Europene, și a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactul pandemiei de COVID-19. Femeile trăiesc cu aproape 8 ani mai mult decât bărbații.

EXTERNE Cancelarul german Merz a anulat o convorbire telefonică cu Donald Trump, după ce președintele american a salutat victoria AfD din Saxonia-Anhalt

00:36

FOTO Mormânt vechi de aproximativ 600 de ani, descoperit în Peru. Arheologii au găsit rămășițele a 38 de oameni

23:02

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer.

De asemenea, românii raportează un consum mai mare de alcool și diete mai nesănătoase decât mediile UE, însă obezitatea la adulți este cea mai scăzută din UE. Fumatul la adulți este acum puțin mai mic decât media UE. Acești factori de risc sunt mai răspândiți la bărbați decât la femei. Ratele supraponderale, obezității și fumatului în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii.

Impactul pandemiei de coronavirus

În raport este precizat si faptul că numărul oficial de decese cauzate de COVID-19 subestimează impactul total al pandemiei în 2020, în țara noastră, însă nu e un caz singular.

”În România, ca și în multe alte țări, este probabil ca numărul real de decese cauzate de COVID-19 să fie mai mare decât numărul de decese raportate, din cauza testării limitate, precum și a problemelor legate de atribuirea cauzei decesului la începutul pandemiei.

decese indirecte – de exemplu, cele rezultate din cauza accesului redus la servicii de sănătate pentru pacienții non-COVID-19. În plus, este posibil să fi fost mai puține persoane care au solicitat un tratament din cauza fricii de a conta virusul.

În general, excesul de mortalitate între începutul lunii martie și sfârșitul lunii decembrie 2020 (39 000 de decese) a fost mai mult decât dublu decât cel raportat al decesele cauzate de COVID-19 (16 000 de decese).

O posibilă explicație pentru acest decalaj este capacitatea limitată de testare din România, care ar fi putut lăsa cazurile pozitive neidentificate. În plus, este posibil ca accesul la îngrijirea spitalicească non-COVID-19 să fi fost îngreunat de presiunea asupra sistemului de a trata cazurile de COVID-19, ceea ce duce la rate ridicate de decese în exces non-COVID-19”, scrie în raport.