SRI și DNA, obligate să spună dacă au cooperat într-un dosar și să dezvăluie numele anchetatorilor

La termenul intermediar al unui dosar de corupție cu fonduri europene, judecat de Curtea de Apel Alba Iulia, instanța a decis să admită cererile unora dintre inculpați și a solicitat SRI și DNA să comunice, între altele, dacă au colaborat în anchetă, să depună întreaga corspondență purtată, să dezvăluie numele ofițerului de legătură și numele persoanelor care au avut acces la informații.

Potrivit minutei instanței au fost admise cererile formulate de inculpații Younes Ziad, Dimitriu Ștefan Florea, Palada Costin Gimi, S.C. Cast S.R.L., Khalil Saad, Bachir Mazen, Deniel Luc Henri Marie și Tudorache Cristina și s-au dispus efectuarea de adrese către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia și Serviciul Român de Informații prin care se vor solicita următoarele: să se comunice dacă a existat o cooperare între Direcția Națională Anticorupție și Serviciul Român de Informații în cauză (…) în baza Protocolului de cooperare încheiat la data de 04.02.2009 între Parchetul de pe lângă înalta Curtea de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, să comunice la dosarul cauzei întreaga corespondență purtată (pe suport hârtie sau în format electronic), inclusiv toate adresele de înaintare legate de interceptările efectuate în cauză, în baza protocolului menționat, să comunice dacă pe parcursul urmăririi penale, SRI și DNA au constituit echipe operative comune care au acționat în baza unui plan comun de acțiune în vederea documentării faptei, conform art.3 lit g) din Protocol. În caz afirmativ să comunice cum s-a materializat cooperarea, componența acestei echipe, contribuția și identitatea fiecărui membru, respectiv deținerea de către membrii echipei a avizului de poliție judiciară necesar.

De asemenea, trebuie să comunice dacă pe parcursul urmării penale, SRI și DNA au avut un plan comun de acțiune, conform art.22 și art. 25 din Protocol, iar în caz afirmativ să comunice măsurile și responsabilitățile concrete pentru desfășurarea actitivăților, sarcinile fiecărei părți, precum și activitățile și dacă SRI a comunicat către DNA informații obținute din derularea activităților operative cu privire la care s-a considerat că prezintă relevanță și că puteau fi valorificate în cadrul procesului penal privind dosarul penal, iar în caz afirmativ să comunice informațiile.

FLASH NEWS Oana Țoiu s-a întâlnit cu veteranii ucraineni și cu oficiali din domeniul securității. Exclusă de la întâlnirea cu liderii europeni despre Ucraina

23:53

ULTIMA ORĂ Trump face un anunț surpriză. După capturarea lui Maduro, vrea să devină primul președinte american din ultimii 30 de ani care vizitează Venezuela

23:49

Alte solicitări sunt să se comunice dacă SRI a acordat sprijin privind efectuarea de constatări tehnico-științifice în cursul urmăririi penale în dosar, dacă SRI a acordat sprijin DNA pentru completarea informațiilor prin desfășurarea de activități de investigații și supraveghere operativă și dacă a acordat sprijin tehnic pentru activitățile necesare punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, conform art.14 alin. 1 și 2 din Protocol. În caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informații și, respectiv, în ce a constat acest sprijin.

TRebuie să se comunice și dacă SRI a pus la dispoziția DNA informații obținute în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituții, conform art. 17 alin. 3 din Protocol, raportat la dosarul penal, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informații. și dacă dacă faptele deduse judecății au fost identifícate de SRI în baza art.3 lit. a din Protocol, iar în caz afirmativ, care este documentul și modalitatea în care a fost încunoștințată DNA despre aceste fapte.

Alte solicitări sunt: să comunice dacă SRI a pus la dispoziția DNA date, informații și documente despre care s-a considerat că puteau sprijini documentarea cauzei aflate în lucru conform art.13 din Protocol, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informații, să comunice dacă Serviciul Român de Informații „a asigurat înregistrarea sau transcrierea comunicărilor efectuate (telefonic, SMS, internet)” conform art.33 și art.34 alin. 1, 2, 3 din Protocol, în legătură cu urmărirea penală derulată în dosar, cu referire la ordonanța de supraveghere tehnică. În caz afirmativ să se depună la dosarul cauzei întreaga documentație aferentă acestui demers, inclusiv „Adresa de solicitare” redactată în acest sens de către DNA, conform art. 33 alin. 2 din Protocol, să comunice dacă dosarul penal a fost considerat de către Parchet, respectiv SRI ca fiind o „cauză complexă”, conform art. 14, 22, 49 din Protocol, iar în caz afirmativ să se prezinte motivația din spatele acestei calificări, să comunice dacă a existat un ofițer de legătură cu DNA, pentru asigurarea derulării cu operativitate a activităților de punere în executare a actelor de autorizare emise, raportat la dispozițiile art. 38 din Protocol, care este identitatea acestuia și dacă acesta deținea, la data îndeplinirii activităților, aviz de poliție judiciară, potrivit legislației în vigoare, să comunice dacă SRI a comunicat către DNA, conform art. 34 alin. 1 din Protocol, rezultatele integrale ale punerii în executare a autorizațiilor (toate convorbirile sau comunicările efectuate) sau dacă acestea au fost comunicate selectiv și cine a realizat selecția și să comunice dacă pe parcursul urmăririi penale în dosarul penal DNA a primit, raportat la dispozițiile art.8 din Protocol, de la SRI, în baza cooperării, informații clasificate, care sunt persoanele care au avut acces la aceste informații clasificate (procuror, organe de cercetare penală) și dacă aceste informații au fost introduse în dosarul cauzei în urma declasificării.

Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, odată cu fondul, precizează magistrații.

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Alba Iulia în data de 9 septembrie 2015, are drept obiect constituirea unui grup infracțional organizat și are 18 inculpați, între care mai mulți cetățeni străini, doi notari din Brașov și 4 firme, iar între părțile civile se află Ministerul Fondurilor Europene.

O parte dintre inculpați au fost reținuți de Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia începând cu datele de 20 mai, respectiv 21 mai 2015, constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la săvârșirea infracțiunilor de folosire de documente false și cu conținut inexact care a avut ca urmare obținerea pe nedrept de fonduri europene și înșelăciune

În data de 9 septembrie, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată a 15 persoane, pentru fraudarea fondurilor europene, între care se numără și cetățeni străini.