Statistică sumbră: doar 2.500 de români trăiesc datorită transplantului; alte câteva mii sunt în așteptare

România are 2.500 de oameni care trăiesc datorită transplantului, iar alte câteva mii sunt pe lista de așteptare, din cauza numărului încă mic de donatori, de specialiști din programul național și de centre unde sunt realizate operațiile, a declarat, marți, coordonatorul național, dr. Victor Zota.

„Din păcate, sistemul de transplant se confruntă cu mai multe probleme, una fiind legată de lipsa coordonatorilor la nivel național. Vorbim, de fapt, despre șase coordonatori de transplant la nivel național și de aproximativ zece centre unde sunt identificați posibilii donatori, respectiv București, Timișoara, Târgu Mureș, Iași, Craiova, Brașov, Cluj, Constanța și, mai nou, un centru foarte activ la Oradea”, a mai spus Zota, cu ocazia celei de-a opta ediții a Zilei Naționale a Transplantului în România, organizată la Biblioteca Centrală Universitară din București.

Evenimentul l-a avut ca invitat de onoare pe cel considerat părintele transplantologiei internaționale, Francis L. Delmonico, profesor și doctor în științe medicale al Clinicii de Chirurgie a Harvard Medical School din cadrul Massachusetts General Hospital, care este, printre altele, și coordonator desemnat al Organizației Mondiale a Sănătății în domeniul donării și transplantului de organe.

FLASH NEWS Cehia, pregătită să intervină în cazul în care Rusia ar ataca un stat baltic. Premierul Andrej Babis: „Trebuie să trimitem două brigăzi mecanizate”

15:34

CONTROVERSĂ Trump spune că este în regulă ca dictatorul nord-coreean Kim Jong Un să dețină arme nucleare. „Pentru că sunt singurul om din lume pe care îl place”

15:33

Numărul transplanturilor efectuate în România a crescut de la 0,5 la un milion de locuitori în 1999, la patru la un milion în 2011, fiind însă sub media europeană de 15 la un milion, a precizat prof. Radu Deac, de la Centrul de chirugie cardiovasculară din Târgu Mureș.

La rândul său, directorul executiv al Agenției Naționale de Transplant, Dan Luscalov, a spus că, pentru avea cât mai mulți donatori, trebuie făcuți câțiva pași importanți. „Este vorba despre creșterea numărului de coordonatori detransplant, astfel încât să fie cel puțin unul în fiecare spital mare, adică 40. De asemenea, trebuie să convingem medicii anesteziști să identifice și să declare pacienții în moarte cerebrală, însă, pentru acest lucru, ar trebui modificată legea astfel încât să poată fi remunerați suplimentar pentru orele lucrate în plus”, a mai spus Luscalov.

Prof. Irinel Popescu, directorul Centrului de chirugie toracică și transplant hepatic Fundeni, a explicat, cu aceeași ocazie, că România este parte a unui proiect sud-est european în ceea ce privește transplantul de organe. „Proiectul legii privind acordul prezumat este în Parlament de ceva timp, dar nu aceasta este problema, ci atitudinea populației față de donarea de organe. De asemenea, punctul în care avem foarte mult de lucru este coordonarea marilor spitale și a secțiilor de Terapie Intensivă, pentru declararea donatorilor în moarte cerebrală. Este nevoie de un coordonator de transplant dedicat acestei activități. Și, așa cum a spus profesorul Delmonico, spitalele au o obligație legală de a salva vieți chiar și prin donarea de organe”, a mai spus directorul Centrului detransplant Fundeni.

„În terapie intensivă sunt bolnavi în stare critică. Unii se fac bine și pleacă vindecați, la alții există disfuncție ireversibilă a creierului. Este momentul în care medicul din terapie intensivă realizează că acest pacient nu mai poate fi recuperat. Medicul din terapie intensivă are responsabilitatea, obligația legală de a anunța cazul de moarte cerebrală. Transplantul este parte din viața de zi cu zi a fiecăruia. Spitalul poate salva vieți cu donatorii”, a precizat și profesorul Delmonico.

Profesorul Irinel Popescu a explicat, de asemenea, că frecvent revin discuții privind moartea cerebrală. „Teama că donatorul nu a murit revine în discuție din când în când. Chiar și chirurgii japonezi au avut o astfel de discuție. Dar acest diagnsotic lezionar, distrucția fizică a creierului, este incontestabil. Investigațiile imagistice CT și RMN confirmă diagnosticul lezionar. Noi facem continuu eforturi pentru a realiza cât mai multe transplanturi efectuând printre cele mai complexe intervențiii, cum ar fi împărțirea ficatului în două, ca să salvăm două vieți”, a mai spus Irinel Popescu.

Anul acesta, în România au fost efectuate 28 de transplanturi, în timp ce Croația, țară cu o populație de patru ori mai mică, are deja aproape 70 de astfel de operații, iar asta pentru că fiecare spital de acolo este implicat întransplant, iar autoritățile susțin aceste intervenții, spun specialiștii. În plus, în Croația, există acordul prezumat, a subliniat președintele proiectului South-Est European Health Network pe probleme de transplant, Mirela Busic.

Potrivit doctorului Victor Zota, pentru a avea un număr mai mare de donatori, ar trebui ca fiecare spital să aibă anual 60-70 de donatori.

Zota a mai anunțat marți, de Ziua Națională a Transplantului, că Fundația pentru Transplant și Fundatia „Dan Setlacec” sunt parte a proiectului „Specializare pentru performanță, eficacitate și răspuns în domeniultransplantului de organe – S.P.E.R.”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, și beneficiază de susținerea Asociației Romtransplant.

Proiectul S.P.E.R. în domeniul transplantului de organe, care a început la 1 septembrie 2010, este implementat de Fundația „Dan Setlacec” din București, împreună cu partenerii săi: Fundația pentru Transplant din București, UMF „Victor Babeș” Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau” din București, Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj și UMF Craiova. Obiectivul principal al Proiectului S.P.E.R. este crearea unui sistem de formare profesională specializată pentru creșterea nivelului de competență și îmbunătățirea adaptabilității personalului medical din domeniul transplantului, sistem bazat pe o abordare interdisciplinară și tehnici de instruire combinate: e-learning și formare față în față. Câteva sute de medici și asistenți medicali din unități sanitare autorizate pentru realizarea transplanturilor, din regiunile București-Ilfov, Vest, Sud Est, Nord Vest, Sud Vest, au parcurs deja o mare parte din cursurile incluse în proiect. Implicit, aceste demersuri vor contribui la lărgirea disponibilității serviciilor medicale de transplant pentru pacienți, anticipează specialiștii.