Statul român ar putea plăti daune morale, alături de Vișinescu. Torționarul va avea mandat de aducere la următorul termen

„Admitem cererea de constituire a statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, a Ministerului Afacerilor Interne și a Administrației Naționale a Penitenciarelor drept părți responsabile civilmente și dispune citarea celor trei entități la termenul următor, pentru ca acestea să-și poată construi apărarea”, au decis judecătorii Curții de Apel, la termenul de miercuri al procesului.

Alexandru Vișinescu nu a fost prezent la instanță și, potrivit judecătorilor, el nu a făcut dovada faptului că nu poate să vină la proces, motiv pentru care la termenul următor va fi adus cu mandat de aducere, fără a mai fi citat la domiciliu.

REACȚIE Miruță explică de ce a fost însoțit de militari la audierea din Parlament. „Răspunsul e simplu: de obicei”

19:12

NEWS ALERT Susținătorii lui Călin Georgescu au încercat să rupă gardurile jandarmeriei atunci când acesta a fost adus la arestul central. O femeie a căzut în genunchi și a început să plângă

18:57

Instanța a ridicat, din oficiu, problema instituirii sechestrului asupra bunurilor lui Alexandru Vișinescu, iar procurorul de ședință a susținut că acest lucru este necesar.

Procurorul a cerut să fie pus sechestru pe locuința fostului torționar și pe acțiunile pe care acesta le deține, solicitând totodată și poprirea veniturilor din pensie ale lui Vișinescu.

Curtea de Apel București urmează să decidă dacă va admite sau nu propunerea Parchetului instanței supreme și dacă va pune sub sechestru toate bunurile mobile și imobile ale lui Alexandru Vișinescu.

Următorul termen de judecată din acest dosar a fost stabilit în 5 noiembrie.

Curtea de Apel București a început în 24 septembrie judecarea dosarului lui Alexandru Vișinescu, în care este acuzat de moartea a 12 deținuți politici în perioada în care a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat.

La primul termen, când Vișinescu a fost prezent, instanța a admis cererea de a fi parte civilă în cauză formulată de Nicoleta Eremia, soția fostului general Ion Eremia, care a fost încarcerat la Penitenciarul Râmnicu Sărat în perioada în care unitatea a fost condusă de Vișinescu. Aceasta a dat o declarație în fața instanței, în care a arătat de ce dorește să fie parte civilă în cauză și a precizat că cere daune de 100.000 de euro, din care 20.000 de euro daune morale și 80.000 de euro daune materiale.

Procurorii Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție l-au trimis în judecată pe Vișinescu pentru infracțiuni contra umanității, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Potrivit rechizitoriului, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentată de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”

În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vișinescu, deținuții erau supuși unor condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente și fără să li se acorde îngrijiri sau asistență medicală adecvate, a arătat Parchetul instanței supreme.

„Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv, condițiile de detenție inumane, relele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți erau tot atâtea acțiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Principalele categorii de deținuți aflate în penitenciar, așa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vișinescu adresată Consiliului Securității Statului din 1967, erau foști conducători în guvernele burghezo-moșierești și în conducerile PNȚ și PNL, foști conducători ai diverselor organizații subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foști conducători ai diverselor secte religioase și alte cazuri mai izolate.

Regimul impus de Vișinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condițiile minime de supraviețuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentințele se întindeau pe o perioadă care depășea zece ani.

„Decesul deținuților survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceștia erau torturați fizic și psihic”, au precizat procurorii.

Din documentele studiate de anchetatori au fost identificați 138 de deținuți care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vișinescu.

Alexandru Vișinescu s-a născut la Buzău, în 1925, și a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, în 1963, fiind și ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

Înainte de a fi numit în funcția de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu a deținut poziții în sistemul penitenciar, activând în unitățile Mislea și Jilava, la începutul anilor ’50.

Vișinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autorităților de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcția de inspector în cadrul aparatului central al Direcției Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 și 1976, a deținut funcții de conducere în cadrul închisorilor Ploiești și Ilfov și a predat la școala de subofițeri de penitenciare.

În prezent, el trăiește într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună.

În aprilie 2013, IICCMER anunța că a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor și adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

Până în prezent, IICCMER a cerut Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție să îi cerceteze, pentru infracțiuni contra umanității, pe Alexandru Vișinescu, Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Florian Cormoș, fost comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă și Constantin Istrate, fost locțiitor al comandantului de la Colonia de Muncă Onești și fost locțiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla.

Procurorii Parchetului instanței supreme i-au trimis în judecată pe Alexandru Vișinescu și Ion Ficior și continuă cercetările în cazul celorlalți doi.

De asemenea, pe 16 ianuarie 2014, IICCMER a prezentat rezultatul investigațiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime și abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcția de locțiitor pentru pază și regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla.