STUDIU. Ce subiect ar trebui pus urgent pe masa CSAT. Aceasta este o amenințare reală la adresa siguranței naționale

Redactor:
Ionel Văduva
STUDIU. Ce subiect ar trebui pus urgent pe masa CSAT. Aceasta este o amenințare reală la adresa siguranței naționale
Sărăcia reprezintă o amenințare reală la adresa siguranței naționale. / Sursă foto: Shutterstock / caracter ilustrativ

Un procentaj de 87% dintre respondenții unui studiu realizat de Ambasada Sustenabilității în România susțin că sărăcia reprezintă o amenințare reală la adresa siguranței naționale.

De altfel, în contextul pandemiei de COVID-19, aceasta este una dintre cele mai importante teme care trebuie tratată la nivel național, astfel că liderii organizației susțin că subiectul în cauză ar trebui pus imediat pe masa CSAT.

Totodată, studiul întreprins la nivel național, aplicat prin Reveal Marketing Research, a identificat un grad foarte ridicat al urgenței cu care trebuie soluționată problema sărăciei în România (95%), iar cei mai mulți dintre cei intervievați cred că există modalități de soluționare.

Cercetarea a mai scos la iveală faptul că pentru 85 la sută dintre femeile intervievate, impactul personal al sărăciei pare să fie mai apăsător.

În acest context, autorii studiului susțin că, de obicei, femeile sunt mai afectate de sărăcie, atât prin diferențele de salarizare, accesul la piața muncii, cât și prin obligația de a-și dedica o parte din timp creșterii copiilor.

Pentru 85 la sută dintre femeile intervievate, impactul personal al sărăciei pare să fie mai apăsător / Sursă foto: Reveal Marketing Research

Diferențe

În ceea ce privește impactul personal, cei mai puțin afectați de sărăcie ar fi, în medie, bărbații și locuitorii din mediul urban mare.

Concret, sărăcia are un impact personal asupra bărbaților în proporție de 76%, respectiv de 79 de procente în cazul locuitorilor din mediul urban mare.

De obicei, aceștia au acces la locuri de muncă, la fel cum este și cazul celor din comune, care, de multe ori, trăiesc din autoconsum (78%).

Cei mai afectați sunt locuitorii din mediul urban mediu (85% dintre respondenți), unde prețurile sunt asemănătoare cu cele din urbanul mare, dar oportunitățile nu sunt comparabile.

“De remarcat, din timpul studiului calitativ, că mulți dintre ei nici nu îi condamnă pe cei care au manifestări anti-sociale care izbucnesc din sărăcie, ci manifestă

Înțelegere și compasiune față de cei care au manifestări antisociale care izbucnesc din sărăcie

În contextul analizei rezultatelor studiului, impactul personal este mai mic (65%), deoarece mai putini români s-au confruntat direct cu sărăcia extremă.

Cu toate acestea, femeile dovedesc mai multă îngrijorare și empatie pentru cazurile sociale afectate de foamete (90%).

„Cu cât statutul social al respondenților e mai scăzut, cu atât aceștia percep ca mai importantă problema foametei”, spune Dragoș Tuță, inițiator și președinte al Ambasadei Sustenabilității în România.

Statul, salvatorul românilor

Chestionați, pentru ambele probleme (sărăcie și foamete), cine ar fi responsabili cu soluționarea acestora, respondenții studiului au indicat, în procent de aproximativ 70%, că autoritățile statului sunt cele de la care așteaptă soluții.

Doar unul din cinci români crede că este de datoria lui să rezolve singur aceste probleme.

ONG-urile sunt percepute ca vectori de implementare, însă populația știe că acestea nu își pot desfășura activitatea fără un cadru legislativ propice și fără ajutorul persoanelor generoase sau a companiilor.

Mediul privat are o importanță redusă (3%), românii neavând așteptări de la acesta să soluționeze probleme precum sărăcia și foamea, decât mai mult indirect, prin crearea de locuri de muncă.

Astfel, românii se uită cu speranță către autorități pentru a le veni în ajutor.

„Cred că acest studiu ne arată că românii consideră că pe agenda statului și mai ales pe cea a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (n.r. – CSAT), pentru că vorbim de siguranță națională, este necesar și urgent să introducem și alte teme decât cele clasice precum terorismul, riscul de război și așa mai departe”.

„Sărăcia, mai ales în contextul COVID-19, este una dintre cele mai importante teme care trebuie tratată la nivel național.

„Din acest motiv, am și lansat România Solidară, care cere investiții rapide și considerabile în eradicarea sărăciei, așa cum statul și-a asumat stategia națională de dezvoltare durabilă.

„De asemenea, în aceste zile, vorbim despre planul de relansare economică și considerăm că un astfel de plan nu poate fi viabil și trainic pe termen lung, atât timp cât ne uităm doar la cei care au resurse materiale și ignorăm un număr foarte mare de români ce se află astăzi în sărăcie sau în risc de sărăcie”, a conchis Dragoș Tuță.

Context – Ziua Globală a Solidarității

Studiul comandat de Ambasada Sustenabilității în România a fost realizat în noiembrie 2019 (nefiind dat publicității până acum) și vine în întâmpinarea Zilei Globale a Solidarității, care se sărbătorește pe 22 mai, spun reprezentanții organizației.

Acesta este un program dezvoltat sub obiectivele de dezvoltare sustenabilă – SDG, ratificate și de România în 2015.

Anul acesta, Ziua Globală a Solidarității pune pe tapet problemele sărăciei cauzate sau accentuate de COVID-19 și se sărbătorește online sub egida hashtag-ului #StrongerTogether.

Reveal Marketing Research a aplicat un număr de 1.300 de chestionare prin metodologiile CAWI (online) și CATI (telefonic) pe un eșantion reprezentativ la nivel național, atât pentru mediul urban cât și pentru cel rural.

Potrivit Eurostat, unul din trei români este afectat de sărăcie, iar unul din șase trăiește în sărăcie extremă, adică are venitul zilnic pe membru de familie sub 1,71 euro ( sub 8,25 lei).

Inchide