Sumele decontate pentru rețetele false, spălate prin introducerea într-un circuit comercial

Medicii acuzați că falsificau rețete prescriau tratamente pe numele unor pacienți și le trimiteau unor farmaciști din cadrul aceleiași rețele farmaceutice, care falsificau semnăturile beneficiarilor și le decontau la CNAS, banii fiind spălați prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Parchetul Tribunalului București a dispus, în cursul lunii octombrie, începerea urmăririi penale față de 22 de persoane, medici și farmaciști, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual și uz de fals, luare de mită, dare mită și spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al instituției remis, marți, agenției MEDIAFAX.

Potrivit procurorilor, medicii și farmaciștii din cadrul aceleiași rețele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor rețete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

SĂRBĂTOARE Peste 2,6 milioane de români își serbează onomastica de Sfânta Maria Mare. Ce nume sunt sărbătorite pe 15 august

09:44

VIDEO Ion Cristoiu: O crimă împotriva mediului aplaudată de ministrul Mediului, Diana Buzoianu de la USR

09:41

Concret, farmacistul, de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă, stabilea o legătură cu un medic, specialist sau de familie. În baza înțelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase rețete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situație reală, în sensul că rețetele erau eliberate pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați și care nu solicitaseră vreun tratament.

„Prin completarea rubricilor rețetelor menționate medicul făcea mențiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului”, au precizat procurorii.

Medicul înmâna apoi aceste rețete false farmacistului, care le introducea în programul de gestiune al farmaciei și le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate.

Farmacistul verifica rețetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica „Am primit”, uneori prin falsificarea scrisului și semnăturii beneficiarului rețetei, iar alteori se trecea în mod fals drept împuternicit al pacientului.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontata a medicamentelor, fără ca acestea sa iasă fizic din stoc.

Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracțiunilor de înșelăciune, erau „spălate” prin introducerea într-un circuit comercial licit, susțin procurorii.

În cursul zilei de marți au fost efectuate șase percheziții în municipiul București, după ce în perioada martie 2012, în aceeași cauză, au mai fost efectuate un număr de 27 de percheziții domiciliare.

La acțiune participă nouă procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și 65 de polițiști din cadrul Poliției Capitalei, în cursul acesteia fiind puse în executare 26 de mandate de aducere.

Cercetările în această cauză sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Serviciul de Investigații Criminale din Poliția Capitalei.

Într-un alt caz, în 21 ianuarie 2010, procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului instanței supreme i-au pus sub acuzare pe medicul Tiberiu Mogoș și pe administratorul lanțului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, pentru o fraudă de 21 miliarde de lei vechi, în urma eliberării unor rețete pentru diabetici.

Medicul a fost acuzat că, în perioada octombrie 2008 – august 2009, a prescris 73 de rețete gratuite în care au fost consemnate date de identitate ale unor persoane decedate, precum și alte două rețete „cu încălcarea normelor legale”.

Procurorii au verificat atunci modul în care au fost eliberate 3.000 de rețete.

În martie 2010, procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică au descins la sediul farmaciei 2Na din Unirii, precum și la alte două depozite de medicamente, de unde au fost ridicate documente și computere, declarau atunci, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

În septembrie 2009, Ministerul Sănătății a înaintat Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție o sesizare, însoțită de documente doveditoare pentru continuarea investigațiilor, care indică o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv „grup organizat”.

În urma problemelor de finanțare a programelor naționale de diabet și oncologie înregistrate la jumătatea lui 2009, Ministerul Sănătății a dispus constituirea unei Comisii de evaluare și monitorizare a comisiilor comune de specialitate a MS și CNAS, care gestionează programul național de diabet.

Verificările în cazul celor două comisii, ce au vizat activitatea din luna ianuarie până în august 2009, au relevat nereguli în prescrierea, eliberarea și decontarea de antidiabetice, fapt ce indică fraudări ale programului național de diabet, inclusiv prin acțiuni concertate de tip grup organizat, format din medici prescriptori, farmacii și reprezentanți ai CNAS.

Verificările Comisiei de evaluare și monitorizare au indicat o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde lei, care este „aferentă unei singure prezumtive rețele, investigațiile asupra altor cazuri de fraudare fiind în curs și doar la început”, potrivit raportului comisiei de anchetă.

Astfel, Ministerul Sănătății – condus atunci de Ioan Bazac – a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o sesizare însoțită de documente doveditoare pentru continuarea investigațiilor.

Primele verificări ale Comisiei comune au relevat multiple nereguli de o gravitate „excepțională” în prescriere în cazul medicului diabetolog din București, Tiberiu Viorel Mogoș.