Surpriza de care vor avea parte cei care se duc astăzi să-și rezolve treburile la ghișeurile statului

Valer Suciu a declarat, joi, la Cluj-Napoca, presei, că revendicările sindicaliștilor erau cuprinse în promisiunile electorale cu care actualul guvern a câștigat alegerile, dar acestea nu au fost onorate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Guvernul actual a câștigat alegerile cu niște promisiuni electorale, iar toate revendicările noastre erau cuprinse în aceste revendicări. Au trecut trei ani și nu au realizat nimic. Acum avem doar două revendicări minime – acordarea tichetelor de masă și creșteri salariale de 10 la sută pentru salariații din administrația publică locală. La greva generală de o zi declanșată de FNSA în administrația publică locală participă peste 32.000 de persoane din 36 de județe”, a spus Suciu.

La grevă participă funcționari de la primăriile din 2.800 de comune și 30 de municipii, precum și din 20 de consilii județene, nefiind adunate semnături de grevă din județele Dolj, Olt, Teleorman, și Călărași.

UTILE Am făcut calculul complet. Cât te costă să-ți înmatriculezi mașina în România, în 2026

16:39

STUDIU De ce au început românii să fugă de oraș și care este destinația preferată de vacanță

16:37

În cazul în care revendicările nu vor fi soluționate, Federația Națională a Sindicatelor din Administrație va organiza în 27 mai un miting la București, în Piața Victoriei, urmând să strângă semnături pentru declanșarea unei greve generale pe termen nedeterminat în luna octombrie.

La Cluj-Napoca, primăria este închisă din cauza grevei generale, funcționarii instituției stând în birouri unde citesc ziare și povestesc, singurele servicii asigurate fiind cele de la biroul de decese, nașteri și căsătorii și un ghișeu de amenzi care trebuie plătite în 24 de ore.

Liderul Sindicatului „Civitas” din Primăria Cluj-Napoca, afiliat FNSA, Remus Mureșan, a declarat, joi, că acțiunea de protest nu este îndreptată împotriva cetățenilor.

„Salariații din Primăria Cluj-Napoca, membri și nemembri de sindicat, sunt, joi, în grevă generală pe toată durata zilei. Asta înseamnă că nu va lucra nimeni, primăria fiind închisă. Angajații stau în birouri, citesc ziare și discută. Am pus pe uși afișe cu «Grevă generală» pentru ca lumea să știe. Nu este o acțiune îndreptată împotriva cetățenilor, ci una care privește acordarea unor drepturi pentru salariații din administrația publică locală. Se asigură doar serviciile de la biroul de nașteri, decese și căsătorii, și un ghișeu unde se pot plăti amenzile de 24 de ore”, a spus Mureșan.

Potrivit acestuia, la greva generală participă circa 800 de membri de sindicat din Primăria Cluj-Napoca, dar și funcționarii care nu sunt membri de sindicat.

Nici la centrala telefonică a Primăriei Cluj-Napoca nu se răspunde, centralista susținând că a primit câteva zeci de apeluri în prima jumătate de oră de la începutul programului de lucru.

„Sunt și eu în grevă, nu răspund la telefon. Am intrat în grevă pentru că ne descurcăm greu cu banii, eu am o vechime de 38 de ani în muncă, sunt cea mai veche centralistă a Primăriei, și am un venit de 1.500 de lei”, a spus Nuța Mogoș.

La Direcția Tehnică, un referent citește un ziar, în timp ce colegii lui discută în birou.

„Studiem presa și vrem să fim alături de toți susținătorii cauzelor celor din administrația public. Am avut drepturi acordate care nu au fost puse în practică. Ni s-au aprobat tichete de masă, dar nu s-a pus în practică. În situația de față, ne descurcăm greu cu banii din salariul de bugetar, pe perioada iernii trebuie să facem mari economii. Iarna umblu îmbrăcat în casă, și așa și dorm. Nu îmi permit să fac 22 de grade în casă”, a spus Traian Capotă care a adăugat că are un salariu de 1.400 de lei după o vechime în muncă de 33 de ani.

În timpul grevei generale din administrația locală, președintele Klaus Iohannis va discuta, la Palatul Cotroceni, de la ora 11.00, cu liderii Blocului Național Sindical, Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”, Confederației Sindicale Meridian, Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România – Frăția și Confederației Sindicatelor Democratice din România.

FNSA a declanșat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înștiințat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii județene și instituții subordonate acestora.

Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei și unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetență pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit școli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) și persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar și președintele țării, parlamentarul și ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunțat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârșitul anului.

La sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înființarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecție.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eșantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.

Raportul dintre salariul minim și cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.