TOPUL risipei alimentare. Câtă mâncare ajunge la gunoi în fiecare zi în România, țara în care copiii se culcă cu burta goală

Redactor:
Maria Bîrnaure
TOPUL risipei alimentare. Câtă mâncare ajunge la gunoi în fiecare zi în România, țara în care copiii se culcă cu burta goală
Dacă în Franța risipa alimentară a fost declarată ilegală, în România autoritățile din Ministerul Agriculturii elaborează de aproape trei ani strategii pentru implementarea unui astfel de proiect și nu au rezultate clare până în acest moment. „Deocamdată suntem în faza în care adunăm informații, dezbatem, am stabilit o strategie, o gândire de lucru, dar nu avem deocamdată niște elemente clare, concrete, care să ducă la conturarea unui act normative", a declarat pentru gândul Viorel Morărescu, directorul Direcției Industrie Alimentară din Ministerul Agriculturii.

La nivel mondial se aruncă anual 1,3 miliarde de tone de alimente, potrivit estimărilor Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. Acest lucru înseamnă că 750 de milioane de dolari se pierd în coșurile de gunoi într-un singur an. În ceea ce privește situația Uniunii Europene, 89,2 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual. România ocupă locul al nouălea în topul celor mai risipitoare țări din UE, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, adică peste 6.000 de tone pe zi. Mai prost decât noi stau țări precum Marea Britanie, Olanda, Germania, Franța, Polonia sau Belgia.

Autoritățile din Franța au votat un proiect de lege prin care lanțurile de magazine sunt obligate să doneze alimentele nevândute, care sunt pe cale să expire, către organizații caritabile sau grădinilor zoologice, distrugerea alimentelor fiind ilegală.

În România, Senatul a aprobat și a trimis spre dezbatere și vot final către Camera Deputaților, două proiecte de lege, inițiative ale senatorului UNPR Marian Vasiliev, privitoare la această problemă. Primul dintre aceste acte prevede adoptarea legii împotriva risipei alimentare, care prevede amenzi de 15.000 de lei pentru agenții economici care desfășoară activități de comerț cu produse alimentare în spații mai mari de 400 mp, dacă nu încheie contracte de donație cu organizații umanitare sau asociații pentru protecția animalelor. Cea de-a doua inițiativă aprobată de Senat se referă la declararea zilei de 16 octombrie drept „Ziua națională pentru combaterea risipei alimentare”, zi în care consiliile locale să organizeze „manifestări și acțiuni publice decicate sărbătoririi zilei”.

Marian Vasiliev a declarat pentru gândul că el a propus și un pachet de legi care conținea, printre altele, și 0% cotă TVA pentru comercianții care donează alimentele. Acest pachet nu a fost, însă votat de Senat.

„Senatul le-a adoptat pe primele două. Cea cu  0% TVA pentru donatori a fost respinsă pe motivul că oricum Codul Fiscal va suporta o modificare generală. Dar, la Cameră eu o să reiterez punctul acesta, pentru că mi se pare bine să îi susținem puțin și pe cei care donează, să aibă și ei un avantaj. M-am gândit așa pentru că scopul meu nu a fost să lovesc în cineva, pentru că, până la urmă, nimeni nu trebuie să piardă din povestea asta”, explică Marian Vasiliev.

„Este un gest de echitate și față de supermarketuri și hipermarketuri. Nu poți să-i obligi fără ca tu ca stat să le oferi ceva. Este logic, dacă el donează, n-o să mai plătească TVA-ul acela la produs ca și când l-a vândut. Nu ai dreptul să îl încarci inutil cu așa ceva”, completează senatorul.

Inițiativa lui Vasiliev este susținută și de reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR). Delia Nica, vicepreședintele AMRCR, a declarat pentru gândul că de-a lungul timpului, instituția pe care o reprezintă a discutat, cu Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii și că majoritatea membrilor AMRCR a încheiat deja contracte de donație, fie pe programe sociale unde să se gătească alimentele, fie cu grădini zoologice sau adăposturi de animale.

„Din punctul nostru de vedere, însă, orice adoptare a unei reglementări foarte clare în acest domeniu, pe tematica aceasta, trebuie să aibă la masă Ministerul de Finanțe, ca să acorde niște facilități fiscale, în sensul în care să nu mai plătim TVA pentru mărfurile care sunt donate”, a explicat Delia Nica.

De asemenea, reprezentanta AMRCR afirmă că toți actorii implicați în aceste posibile proiecte trebuie să fie chemați la eventuale consultări: „Lucrurile trebuie văzute dintr-un ansamblu, în așa fel încât să iasă o lege bună. Eu înțeleg că este în trend, dar trebuie să aibă sens pentru toată lumea. Să fie implicată Crucea Roșie, Biserica, toată lumea care poate să preia aceste alimente, să le folosească în conformitate cu ceea ce se scrie, dacă ar pleca de la noi, că trebuie să o consume în două zile sau într-o zi sau în seara respectivă, nu e o problemă”.

„Eu nu înțeleg  de ce mă lupt ca să se accepte lucrurile acestea, pentru că sunt atât de vizibile și ar trebui să fie acceptate unanim. Nu înțeleg de ce trebuie să am dezbateri în comisii, puncte de vedere contrarii. Chiar și în Senat am avut 48 de voturi împotrivă la Legea cu risipa alimentară. Deci nu înțeleg ce e în mintea unui om care votează împotriva unei legi care spune să nu se mai arunce mâncarea, ce interes are acel om. Și aici nu este vorba nici de politicianism, nici de Senat, e vorba de un gest uman până la urmă”, concluzionează Marian Vasiliev.

Ministerul Agriculturii lucrează din 2013 la o strategie pentru evitarea risipei alimentare

În 2013 s-a constituit un grup de lucru format atât din autorități, cât și din entități publice, care să elaboreze strategii de reducere a risipei de alimente. Inițiativa a aparținut Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), care a avut alături ministere precum cel al Mediului, Economiei, Educației sau Finanțelor Publice. De asemenea, acest grup este susținut și de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Consiliul Concurenței, Institutul de Bioresurse Alimentare și numeroase ONG-uri.

Sarcina grupului de lucru format era să elaboreze o strategie națională pentru reducerea risipei alimentare, să realizeze studii și anchete pentru dimensionarea fenomenului în țara noastră și să organizeze campanii de informare și conștientizare pentru populație, astfel încât, în final, să rezulte un proiect de act normativ care să reglementeze problema risipei alimentare. Reprezentanții MADR susțin că acesta este modul cel mai corect pentru elaborarea unei astfel de legi și că restul inițiativelor nu pot fi luate în seamnă, din cauza lipsei de date concrete colectate la nivel național. 

„Cred că un astfel de subiect trebuie abordat, trebuie să existe studii, analize și o serie întreagă de măsuri. Acum, măsurile pe care le-a propus grupul nostru sunt măsuri nu pentru efect, ci pentru cauză, să fie atacată cauza problemei, nu să fie măsuri punitive, în așa fel încât să existe o reacție adversă pe tot lanțul agro-alimentar. Cred că, în paralel, campaniile de informare și conștientizare contează, pentru că fiecare dintre noi aruncăm o parte din alimente”, a declarat pentru gândul Viorel Morărescu, directorul Direcției Industrie Alimentară din cadrul MADR.

Strategia pe care o elaborează grupul de lucru al MADR nu vizează doar agenții comerciali, ci prevede și informarea consumatorului final cu privire la riscurile pe care le include risipa alimentară.

„Cred că trebuie o abordare holistică, integrată, pe tot lanțul agro-alimentar, pentru că, atât producătorul, cât și procesatorul și comerciantul, dar mai ales consumatorul, contribuie într-o bună măsură la risipa alimentară. Dacă abordăm numai un segment, nu am rezolvat problema în totalitatea ei. Nu știu dacă putem să o rezolvăm în totalitate, dar în mare parte cred  că ține de fiecare dintre noi și dacă avem niște măsuri, niște ghiduri, niște reglementări, cred că putem să facem ca această risipă alimentară să fie diminuată, în așa fel încât să nu ne creăm alte probleme”, a explicat Viorel Morărescu.

Totuși, de când s-a format acest grup de lucru, în 2013, au trecut aproape trei ani, iar autoritățile încă adună informații, dezbat și construiesc strategii. „Noi ne întâlnim periodic cu grupul și am convenit ca fiecare grup în parte, că am împărțit grupul pe categorii, pe segmente, să aibă întâlniri periodice, fie online, fie să se întâlnească să discute anumite lucruri. Deocamdată, suntem în faza în care adunăm informații, dezbatem, am stabilit o strategie, o gândire de lucru, dar nu avem deocamdată niște elemente clare, concrete, care să ducă la conturarea unui act normativ pe care să îl putem prezenta ca și formă finală”, afirmă Viorel Morărescu.

Directorul Direcției Industrie Alimentară din cadrul MADR susține că până la sfârșitul acestui an, grupul de lucru va avea o propunere legislativă finalizată: „Noi credem că până la sfărșitul acestui an putem să avem un proiect de act normativ care să poată fi dezbătut și, ulterior, să fie agreat și adoptat”.

Distrugerea alimentelor expirate afectează mediul și costă foarte mult

În prezent, în România alimentele care ajung să expire pe rafturile magazinelor sunt distruse. Această distrugere atrage costuri ridicate, precum și deșeuri care poluează mediul.

„Distrugerea costă. În loc să direcționăm acea marfă către cei care au nevoie… Dacă o conservă de pate expiră mâine, nu cred că e o problemă să o pui la masă în această seară. Aceste termene sunt orientative, nu înseamnă că în ziua respectivă gata, produsul nu mai e bun”, susține vicepreședintele AMRCR, Delia Nica.

Efectele negative ale actualului traseu al alimentelor expirate sunt susținute și de Viorel Morărescu: „Distrugerea alimentelor înseamnă bani, poluare și o serie întreagă de lucruri care vin tot împotriva noastră. Tot ce înseamnă deșeuri înseamnă și poluare și costuri, în condițiile în care am putea să gestionăm aceste lucruri în așa fel încât să aruncăm cât mai puține alimente, pentru că există zone în lumea asta unde populația respectivă nu are ce mânca”.

De partea cealaltă, Marian Vasiliev, inițiatorul legii împotriva risipei alimentare care urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților, vede un traseu și pentru mâncarea expirată, care susține că poate fi dată adăposturilor de câini. 

„Dacă am putea să dăm tot ce expiră și la câini, să zicem. A expirat și în termen de 48 de ore donăm câinilor. Strângem din toate orașele în toate adăposturile și le dăm mâncare din aceasta care a expirat de o zi sau de două și îi ținem acolo până mor singuri, nu mai trebuie să facem acte de cruzime. Noi vorbim de eutanasie, omorâm animale, parcă suntem nebuni, când se pot rezolva atât de ușor toate”, explică senatorul.

De asemenea, de anul trecut, un proiect de lege prevede ca produsele aflate la promoție și care expiră în trei zile să fie așezate în rafturi separate.

Iulia Vântur, disperată după ce a fost găsit mort în casă! Familia lui Salman Khan...
FOTO. Vica, balerina lui Piţurcă, s-a fotografiat goală în pat! Imagini interzise cu vedeta TV
Vestea care șochează! Fiul premierului Ludovic Orban este implicat într-un scandal URIAȘ
Lumea filmului, în doliu. Sylvester Stallone este în șoc
FOTO. Cum arăta Mirela Vaida acum 15 ani. Imagini fabuloase de pe vremea când cânta...
ȘOC în cazul Caracal! Unde ar fi fost văzută Alexandra. A apucat să SPUNĂ că...
România este în topul ţărilor acuzate la CEDO. Cât plătim pentru condamnările de la CEDO
Cum ar putea România să hrănească toată Europa
Iulia Vântur, disperată după ce a fost găsit mort în casă! Familia lui Salman Khan...
Colegii îi furau mereu laptele din frigider. Enervată, Naty a făcut un GEST de care...
A ridicat DRONA să cerceteze o zonă. Când s-a uitat pe filmare a rămas PERPLEX
Mihai Stoica s-a dat de gol! Unde se afla acesta, cu toate că a fost...
Ministrul Sănătăţii, anunţ şoc. Vom avea sau nu restricţii după alegeri?
Alimentul-minune care „repară” ficatul bolnav. TOP 13 alimente în dieta pentru un ficat sănătos
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de...
„Elveţia României”: locurile unde se află cele mai frumoase şase sate din România pe care...
Inchide