Torționarul Ion Ficior, la Parchet pentru a fi anunțat că va fi cercetat pentru infracțiuni contra umanității

Ion Ficior a fost citat de anchetatori să se prezinte, joi, la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a i se aduce la cunoștință că, potrivit noului Cod penal, nu va mai fi cercetat pentru genocid, ci pentru infracțiuni contra umanității, în dosarul în care este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva deținuților politici, fiind înregistrate 103 decese.

În noul Cod penal nu mai este prevăzută infracțiunea de genocid, noua încadrare pentru astfel de fapte fiind de infracțiuni contra umanității. Fapta este prevăzută de articolul 439 alineatul 1, litera j din noul Cod penal, respectiv „persecutare a unui grup sau a unei colectivități determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, național, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcție de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internațional”.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție anunța, în 24 octombrie 2013, că Ion Ficior este urmărit penal pentru genocid.

„Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieșit faptul că regimul de detenție aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deținut funcții de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici prin metode directe și indirecte precum: condiții de detenție mizerabile și inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci și aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, au arătat procurorii în documentul citat.

Potrivit procurorilor, din cauza condițiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condițiilor elementare de trai, neasigurarea condițiilor medicale necesare deținuților bolnavi) și a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar și pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 și 1963, când la conducera unității a fost Ion Ficior.

În aprilie 2013, IICCMER anunța că a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor și adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

În 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, pentru omor deosebit de grav. În 9 august, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a preluat de la Parchetul Tribunalului București, dosarul având ca obiect denunțul formulat de IICCMER împotriva lui Vișinescu.

Parchetul instanței supreme anunța, în 3 septembrie 2013, că Alexandru Vișinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deținuții politici la rele tratamente, bătăi și alte violențe, i-a lipsit de hrană, medicamente și asistență medicală.

După intrarea în vigoare a noului Cod penal, procurorii au schimbat încadrarea juridică din genocid în infracțiuni contra umanității. Vișinescu a fost miercuri la Parchetul instanței supreme, pentru a i se aduce la cunoștință noua încadrare juridică a faptei.

Potrivit IICCMER, între anii 1956 și 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat – Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcințeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardiovascular, insuficiență circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecțiuni ale aparatului digestiv, așa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriției.

La începutul lunii noiembrie 2013, IICCMER arăta că numărul deținuților politici care au murit la închisoarea Râmnicu Sărat în mandatul lui Alexandru Vișinescu a ajuns la 12, după ce a fost identificat, în baza unor informații furnizate de CNSAS, noi documente, ce atestă alte șapte decese.

După cazul lui Vișinescu, în 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanței supreme începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior. IICMER arăta atunci că a identificat peste 50 de supraviețuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foști deținuți politici.

Pe 16 ianuarie 2014, IICCMER a prezentat rezultatul investigațiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime și abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcția de locțiitor pentru pază și regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. „Alte persoane care au deținut funcții de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiție în perioada următoare”, preciza IICCMER.

În 11 februarie 2014, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție un denunț formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoș, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, constând în aceea că, în virtutea funcției de comandant deținută în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenție inuman deținuților aflați în Colonia de muncă de la Cernavodă.