Un senator ALDE avertizează: Pe listele AEP sunt 700.000 de persoane în plus față de datele INS

„Președintele INS a lămurit pentru mine un lucru care este elocvent. Populația României este într-un proces de scădere. Avem un spor negativ de circa 25% pe an. Asta înseamnă că populația României se împuținează cu circa 70.000 de persoane pe an. Asta e ceea ce ne-a confirmat președintele INS. Eu am ridicat o problemă. Am verificat listele electorale de la referendum din 2012 și am văzut acolo că sunt 18,2 milioane de cetățeni cu drept de vot. Coroborând cu ceea ce ne spunea președintelui INS, că populația INS scade cu 70.000 de persoane pe an, ar fi trebuit să scădem cu circa 500.000 în această perioadă. În 2019, văzând persoanele înscrise pe listele electorale, am constatat că numărul a crescut cu 700.000. În loc să ne împuținăm cu 500.000 așa cum spune INS, pe listele AEP constatăm că sunt 700.000 de persoane în plus”, a declarat, miercuri, Daniel Zamfir, președintele Comisiei Economice din Senat.

Senatorul ALDE a spus că dorește ca la ședința viitoare a Comisiei Economice să invite reprezentanții AEP și ai Ministerului de Interne pentru a clarifica discrepanța de date și de ce nu sunt folosite informațiile de la INS.

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan: Raportul Congresului declară că Georgescu a fost scos la nivel planetar din algoritmul social media

06:30

EXCLUSIV Scade sub 14 ani vârsta minorilor pentru a răspunde penal? Ministrul Justiției, Radu Marinescu, explică în exclusivitate pentru Gândul care sunt variantele de lucru

06:00

„Cred că trebuie să facem lumină în această situație. Am gândit că la ședința viitoare să invităm pe cei de la AEP, MAI, să vedem de ce suntem în această situație. Vrem să știm pe ce bază lucrează AEP, dacă folosește date de la statistică, pentru că datele de la statistică sunt cele mai relevante, mai ales că recensământul din 2011 a costat 60 de milioane euro și mi se pare absolut aberant ca având acele date la dispoziție, să nu le folosim”, a afirmat Zamfir.

Președintele Institutului Național de Statistică, Andrei Tudorel, a explicat, în cadrul audierii de la Comisia Economică, modul în care instituția din subordinea sa a acționat la recensământul din 2011.

El a explicat că datele de atunci au fost colectate după CNP.

„Recensământul din 2011 a fost foarte complex, dintr-un motiv foarte simplu. S-a introdus un instrument nou în momentul respectiv, codul numeric personal. Din păcate, recensământul s-a desfășurat într-o perioadă politică intensă. Au fost alegeri. Atunci s-a creat această confuzie, între folosirea datelor statistice pentru alegeri, folosirea datelor statistice pentru informațiile publice ale statului român. Nu am fost în instituție în perioada respectivă. Am venit în 2013. Garantez că au fost date de bună calitate. Nu numai că am salvat 60 de milioane de euro, am salvat imaginea României. Dacă noi nu finalizam acel recensământ și l-am finalizat în condiții foarte bune, am fi fost printre puținele două sau trei țări care nu și-au încheiat recensământul la nivel mondial. Recensământul este organizat în toate țările lumii cam în același an. Runda următoare, 2020-2021. Până la sfârșitul lui 2022, datele trebuie încheiate”, a afirmat Andrei Tudorel.

Tudorel a mai spus că statististica din România nu trebuie validată de Guvern.

„Statistica din România, ca statistica din orice țară, nu numai din Europa, nu are obligația ca datele statistice să fie validate de un Guvern. INS este în subordine strict administrativă. Din punct de vedere politic, nu există nicio subordonare. Regulamentul european stabilește foarte clar, președintele INS este singurul care decide asupra componentei profesionale asupra statisticilor publicate de INS. Există o obligație ca datele statistice să fie publicat în același timp pentru toți utilizatorii de date statistice, indiferent că sunt români sau străini. Noi avem obligația de a publica la o dată stabilită datele statistice respective”, a declarat acesta.

Totodată, președintele INS a explicat modul în care au fost corectate datele întregistrate de două ori.

„În urma culegerii datelor din teritoriu, o anumită parte a populației nu a avut completat unul sau mai multe chestionare. În aceste condiții, noi aveam două obligații. Prima obligație era să nu avem duble înregistrări, și din fericire, fiind CNP, s-a putut foarte ușor realiza această analiză a existenței dublelor înregistrări. Era și chestiunea de completitudine, ce se întâmplă cu persoanele care nu și-au completat datele la recensământ. Am avut un mare noroc la nivelul ministerelor. Au existat în 2011 surse administrative care au putu fi folosite și pentru a veni să completăm această bază de date. Aici, trei cifre sunt relevante. Din teritoriu s-au cules 19.200.000, în urma analizelor dublelor înregistrări, s-a ajuns la 18.900.000. În urma completării cu surse administrative, cifra exactă a fost de 20.121.641. Nu am cules din surse administrative date privind religia, etnia și limba maternă. Nu avem decât structura procentuală iar valorile absolute nu corespund datelor din teren, pentru că acestea sunt date care sunt declarate pe propria răspundere. Din acest motiv, relevante pentru cele trei caracteristici sunt structurile. Noi am publicat datele în 4 iulie 2013″, a declarat președintele de la Statistică.

În același timp, Andrei Tudorel a transmis că în populația rezidentă nu intră și cei care au plecat peste hotare mai mult de 12 luni.

„La recensământul populațiilor și locuințelor se înregistrează populația rezidentă, conform definiției, standardului. Persoanele care sunt pe teritoriul țării sau sunt plecate în străinătate mai puțin de 12 luni. Românii care sunt plecați în străinătate mai mult de 12 luni nu sunt cuprinși în populația rezidentă. INS mai publică și populația după domiciliu, adică toți cetățenii români care au domiciliul la o anumită dată pe teritoriul României. Aici există cele două diferențe între populația rezidentă și populația după domiciliu. Mai reproducem și străinii care sunt pe teritoriul României, dar stau mai mult de 12 luni. La populația stabilă sunt și cetățenii altor state care stau pe teritoriul României dar mai mult de 12 luni. E o pondere mică. De ordinul zecilor de mii, cel mult de suta de mii”, a explicat șeful INS.