Vasile Dîncu, ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO

Europarlamentarul Vasile Dîncu, președinte al PSD Cluj, a fost ales, joi, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO. Vasile Dîncu a prezentat viziunea și obiectivele pe care le va avea în calitatea de vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO.

Redăm mai jos principalele elemente ale documentului de poziție, transmise într-un comunicat de presă.

„Am fost onorat să fiu ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), într-un moment crucial pentru securitatea continentului și pentru reconfigurarea responsabilităților noastre comune în fața amenințărilor hibride, convenționale și geopolitice care afectează flancul estic al Alianței. Această alegere este pentru mine nu doar o recunoaștere a muncii desfășurate în ultimii ani în domeniul apărării și al rezilienței democratice, ci și o misiune de angajare activă în definirea unui nou orizont strategic pentru România în cadrul NATO”, spune Dîncu.

De la apărare la reconstrucție strategică

„Summitul NATO de la Haga a deschis o etapă nouă, în care securitatea colectivă devine, mai mult ca oricând, un proiect de reconstrucție politică, industrială și societală. În acest context, România trebuie să își asume pe deplin rolul de pilon de stabilitate regională și capabilitate strategică pe flancul estic. Acest lucru înseamnă nu doar o participare militară activă, ci și o viziune coerentă de reconstrucție a ecosistemului național de securitate, de la industrie și infrastructură, la cercetare și cultură strategică”, mai spune Dîncu.

FLASH NEWS Președintele ceh a recunoscut că NATO ar putea fi nevoit să doboare drone deasupra Europei: „Dacă aceste acțiuni continuă, vom lua măsuri mai stricte”

18:35

ULTIMA ORĂ Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor”

18:20

Prioritățile lui Vasile Dîncu: Reziliență, industrie, infrastructură

1. Refacerea industriei naționale de apărare

Este esențială o reformă profundă a modului în care înțelegem și organizăm producția militară în România. Propun un model în care Ministerul Apărării Naționale devine nucleul strategic al acestei reconstrucții, în coordonare cu Ministerul Economiei, dar cu o arhitectură clară a responsabilităților, bazată pe nevoi operaționale și planificare multianuală. Avem nevoie de un hub integrat de achiziții, cercetare, standardizare și producție, care să funcționeze în logica interoperabilității euroatlantice.

2. Consolidarea infrastructurii critice

Reconstrucția capacităților logistice, a rețelelor de transport militar, a comunicațiilor sigure și a infrastructurii energetice devine o prioritate strategică. În acest sens, România trebuie să devină beneficiar-cheie al inițiativei ReArm Europe și al fondurilor europene destinate infrastructurii dual-use. Nu putem avea o apărare eficientă fără căi ferate, drumuri și porturi adaptate realităților de pe frontul estic.

3. Investiția în inteligență și capital uman

Reziliența democratică nu poate exista fără o cultură a anticipației și o inteligență strategică bine articulată. Avem nevoie de formarea unei generații noi de experți în securitate, apărare, tehnologii emergente și comunicare strategică. Este momentul să investim în institute civile de analiză, centre de excelență și rețele de cooperare transnațională, care să alimenteze decizia politică cu cunoaștere.

4. Dosarul Mării Negre – prioritate europeană

În paralel, strategia europeană pentru Marea Neagră trebuie transformată dintr-un document de intenție într-un pilon concret al politicii externe și de securitate comună a UE. România trebuie să susțină:

• Crearea unui Pachet Special pentru Reziliența la Marea Neagră, care să includă finanțare pentru infrastructură, mediu, digitalizare și apărare civilă;
• Sprijinirea Georgiei, Ucrainei și Moldovei în proiectele de interconectare, training și securitate portuară;
• Un centru NATO-UE de monitorizare și răspuns rapid la Marea Neagră, cu componentă civilă și militară.

„Avem nevoie de o nouă arhitectură pentru România în NATO. România nu trebuie să fie doar un participant loial, ci un arhitect activ al noii Europe de apărare. În noua mea calitate de vicepreședinte al Delegației PE la AP NATO, îmi asum misiunea de a aduce în prim-plan vocea României, o voce a responsabilității, a rezilienței și a construcției strategice. Avem acum ocazia să ne definim viitorul nu prin reacții, ci prin strategii concrete și coerente, acordate la actualul context internațional.”, a mai transmis Dîncu.

Referințe:

• Vasile Dîncu este vicepreședinte al Comisiei specială pentru Scutul democrației Europene (EUDS), membru în Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET), Comisia pentru securitate și apărare (SEDE) sau Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Ucraina (D-UA).
• El este și co-președinte al co-presedinte al Intergrupului pentru Demografie din Parlamentul European.
• Detalii despre componența și activitatea Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO se găsesc la https://www.europarl.europa.eu/delegations/ro/dnat/home

CITIȚI ȘI: