România va avea ferme de scoici. Investitorii mai au două zile ca să depună ofertele pentru a închiria luciul de apă

Restaurantele vor avea în curând scoici proaspete și românești din Marea Neagră. De la nord la sud, întreg litoralul va avea zone dedicate acvaculturii. Investitorii mai au doar două zile să depună ofertele pentru a închiria luciul de apă, unde vor să își construiască fermele piscicole.

Legea a fost promulgată după ce, în primăvara acestui an s-a descoperit că midii contaminate din zone interzise ajung în farfuriile noastre.  Românii consumă 150.000 tone de pește în fiecare an. Doar 10% este din apele românești, restul din import. În primăvara acestui an, Observator a arătat cum unii pescari colectează moluște din bazinele portuare, zone interzise prin lege din cauza potențialului foarte mare de contaminare. Rezultatele au arătat atunci valori uriașe de hidrocarburi și metale grele în scoicile pescuite din bazinele portuare, un adevărat pericol pentru sănătate.

România are 275 kilometri de coastă și nici urmă de acvacultură în Marea Neagră. Paradoxal, până acum nu a existat cadru legal care să permită concesionare a luciului de apă. În urma anchetei Observator, avem lege, iar zilele acestea investitorii depun ofertele pentru închirierea perimetrelor.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Zelenski observă că presiunile care se pun pe Rusia sunt din ce în ce mai mici”

08:00

METEO Temperaturi negative în toată țara, de Revelion. Unde va ninge în noaptea dintre ani, potrivit ANM

07:59

Sunt 28 de perimetre alese pentru acvacultură, de la Gura Portiței până la Mangalia. Cele mai vânate zone sunt în sudul litoralului, potrivit datelor specialiștilor de la Institutul Național de Cercetare Marină Agigea, Olimp, Neptun sau Vama Veche, în zonele ideale pentru astfel de investiții, iar ofertele pentru fermele de scoici curg. Instalațiile pentru acestea sunt, de asemenea, mai simple decât pentru pești.

O porție de stridii proaspete se vinde cu câteva sute de lei, dar cultivarea moluștelor nu se poate face oricum. Specialiștii români au studiat de ani de zile și pentru acest proiect. Cercetătorii s-au documentat în Italia în zonele de mică adâncime și e nevoie de un minimum de 25 metri pătrați de nisip și o lungime de câteva zeci de metri de apă până la o adâncime sigură.

Pentru bărci, pe mal mai trebuie amplasate spații corespunzătoare pentru descărcare și bazine frigorifice, astfel încât pescarii să poată avea unde depozita marfa până când o transportă la centrele de colectare. Iar dacă în zonă nu există drum pentru mașini, reprezentanții Apelor Române spun că îl vor face pe banii statului.