Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe 8 noiembrie, pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Aceștia sunt considerați conducătorii cetelor îngerești și ocrotitorii oamenilor.
Arhanghelul Mihail este considerat simbolul dreptății, al curajului și al luptei împotriva răului, în timp ce Arhanghelul Gavriil este cunoscut drept vestitorul voii lui Dumnezeu, cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea că îl va naște pe Iisus Hristos.
Arhanghelul Mihail este reprezentat adesea în icoane purtând o sabie, simbol al luptei împotriva răului și al apărării dreptății. În tradiția creștină, el este conducătorul oștilor cerești.
Arhanghelul Gavriil, al cărui nume este asociat cu puterea lui Dumnezeu, este vestitorul marilor evenimente ale mântuirii. Cel mai cunoscut episod biblic în care apare este Buna Vestire, când îi anunță Fecioarei Maria nașterea Mântuitorului.
Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, 1.473.923 de români poartă nume asociate Sfinților Mihail și Gavriil. Dintre aceștia, 836.706 sunt bărbați, iar 637.217 sunt femei.
Cele mai întâlnite prenume masculine sunt Mihai, purtat de 364.878 de persoane, și Gabriel, cu 341.019 persoane. Alte nume sărbătorite sunt Mihail, Mihăiță, Gavril, Gavriil și Gavrilă.
În rândul femeilor, cele mai răspândite nume sunt Mihaela, purtat de 367.003 persoane, și Gabriela, cu 258.945 de persoane. Își sărbătoresc onomastica și româncele care poartă nume precum Mihaiela, Mihăița sau Gabi.
În tradiția populară românească, sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavriil este legată de protecția gospodăriei, de pomenirea celor adormiți și de pregătirea pentru apropierea iernii, notează Mediafax.
În unele zone ale țării, credincioșii aprind lumânări pentru cei trecuți în neființă, dar și pentru sănătatea și ocrotirea celor vii.
O altă tradiție este împărțirea de alimente și pomeni, în special pentru sufletele celor decedați. Obiceiurile diferă de la o regiune la alta și nu trebuie confundate cu regulile religioase obligatorii.
De asemenea, în credința populară, Arhanghelul Mihail este considerat ocrotitorul oamenilor în momentele grele ale vieții și un călăuzitor al sufletelor.
Fiind o sărbătoare importantă în calendarul ortodox, numeroși credincioși aleg să participe la Sfânta Liturghie și să evite muncile gospodărești care pot fi amânate. Aceste obiceiuri țin de tradiția religioasă și populară, nu de interdicții legale.