Ministrul de Interne, Mircea Dușa: Sistemele de comparare a datelor nu aveau asigurată mentenanța

Ministrul de Interne, Mircea Dușa, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că sistemele de comparare a datelor Poliției nu aveau asigurată mentenanța, întrucât contractele erau expirate, iar la rectificare s-au alocat bani pentru aceste servicii și vineri vor fi negocieri pentru încheierea contractelor.

„Când am venit la minister și am aflat că aceste baze de date nu funcționează, am făcut eforturi ca la rectificarea bugetară să se aloce bani pentru mentenanța bazelor de date, în contextul în care contractele expiraseră. S-a luat legătura cu firma din Franța, cea care asigură mentenanța, iar reprezentanții acesteia sunt în România de două săptămâni”, a spus Mircea Dușa.

Ministrul de Interne a mai spus că procedurile pentru asigurarea mentenanței sunt demarate, iar vineri vor fi negocieri pentru încheierea contractelor și speră ca firma care a instalat softul să remediese problemele la sistem.

EXCLUSIV „Operațiunea Buletinul”. Se sistează plata alocațiilor pentru copiii moldoveni care dețin cetățenie română? Răspunsul Ministerului Muncii pentru Gândul

05:00

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

Mircea Dușa a ținut să precizeze că dacă sunt probleme la sistemul de comparare a datelor, nu înseamnă că cercetările nu se mai fac, ci doar că acestea sunt îngreunate, pentru că verificările se fac manual, pe baza fișelor deținute de Poliția Română.

Poliția a rămas din 20 iunie fără baza de date, întrucât cele două programe folosite pentru recunoașterea facială și identificarea amprentelor suspecților nu mai funcționează din cauza unor probleme tehnice, verificările fiind astfel îngreunate întrucât amprentele suspecților sunt comparate manual.

Programele Imagetrak și AFIS 2000, folosite de criminaliști pentru identificarea persoanelor suspecte, nu mai funcționează din 20 iunie, când a apărut o defecțiune la sistemul de alimentare care nu a mai putut fi remediată.

Potrivit reprezentanților Poliției, a fost făcută achiziția pentru un nou sistem de alimentare, iar specialiștii lucrează la remedierea problemelor.

În lipsa celor două programe, polițiștii sunt nevoiți să compare manual fișele vechi cu probele pe care le găsesc la fața locului în urma unei anchete, ceea ce îngreunează procedura.

Programul Imagetrak este cea mai complexă bază de date a Poliției Române și conține datele particulare ale tuturor suspecților înregistrați la nivel național, respectiv înălțime, greutate, culoarea ochilor, a părului și semne particulare, cum ar fi tatuaje, cicatrice.

În general, acest program este folosit pentru identificarea persoane cu identitate necunoscută și a cadavrelor cu identitate necunoscută.

Sistemul de recunoaștere facială Imagetrak stochează și examinează fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare și date despre fapta și modul de operare, în scopul identificării unor categorii de persoane care au săvârșit fapte penale și al clarificării unor aspecte de interes operativ în activitatea Poliției și altor unități din cadrul Ministerul Administrației și Internelor, potrivit datelor de pe site-ul Poliției Române.

Sistemul de recunoaștere facială Imagetrak a fost implementat în anul 2004 la nivel național, cu stații de lucru la fiecare inspectorat județean de poliție și la Serviciul Criminalistic din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

Perceperea de către victimă sau martorul ocular a imaginii persoanei infractorului, în momentul în care acesta săvârșește fapta penală, poate fi asimilată, într-o accepțiune foarte largă, cu o urmă de memorie, respectiv cu ceea ce s-ar putea denumi „urma ideală”, aceasta având un evident caracter material, specific proceselor psiho-fiziologice de la nivelul scoarței cerebrale. Devine astfel posibilă identificarea infractorului pe baza portretului vorbit făcut de martor, ori recunoașterea sa după fotografie sau dintr-un grup de persoane, potrivit Poliției Române.

Sistemul de recunoaștere facială Imagetrak avea rolul să înlocuiască clasoarele clasice cu fotografii de semnalmente, folosite pentru identificarea persoanelor, prin prelucrarea și stocarea la nivel național a fotografiilor și a datelor de stare civilă ale persoanelor în stare de arest sau libertate, ca urmare a comiterii de infracțiuni prin diverse moduri de operare. Fotografia este digitalizată în limbaj pentru computer, procesată și stocată într-o bancă de date.

Sistemul Imagetrak folosește un algoritm de căutare facială care este independent de culoare, respectiv la căutare nu se ia în calcul culoarea fotografiei sau culoarea pielii. Din punct de vedere al rasei, nu ia în calcul structura feței deoarece aceasta este universală. Sistemul permite o plajă largă în privința sursei de preluare a imaginilor, acestea putându-se face prin folosirea unui scanner, a unei camere foto sau video.

În privința vârstei, faceprint-ul rămâne neschimbat odată cu trecerea timpului. Machiajele, părul facial, ochelarii sau iluminarea nu influențează identificarea persoanelor, precizează Poliția Română.

Programul AFIS 2000 este o bază de date care conține amprentele și fotografiile tuturor persoanelor care au fost amprentate.

Sistemul automat de identificare a amprentelor digitale – AFIS 2000 – a fost implementat de către Poliția Română din anul 1996 și a reprezentant un pas important pe linia modernizării poliției tehnico-științifice. Acesta permite identificarea pe baza amprentelor papilare a persoanelor cu identitate falsă sau care au comis fapte antisociale.

Sistemul Afis Printrak Bis (Printrak Biometric Identification System) este fabricat în SUA de concernul Motorola – Printrak și reprezintă ultima versiune în examinarea dactiloscopică, se mai arată pe site-ul Poliției Române.

Afis Printrak Bis a devenit operațional la nivel național în cursul lunii iulie 2007 și, în concordanță cu prevederile acordurilor internaționale, a devenit Punct Național de Contact pentru schimbul de date dactiloscopice cu sistemele europene similare.

Potrivit Poliției Române, sistemul reprezintă cea mai complexă tehnologie de acest gen existentă pe plan mondial, fiind caracterizat ca o componentă de bază a sistemului judiciar național și european în lupta împotriva infracționalității transfrontaliere.