ICR a numit directorii celor patru filiale din România

Conducerea Institutului Cultural Român (ICR) a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, numele directorilor și ale adjuncților filialelor nou înființate în provinciile istorice ale României, ca parte a programului numit „Sincronizarea Institutului Cultural Român”, adoptat pe 13 septembrie.

ICR propune spre desemnare în funcțiile de directori de filială pe Cassian Maria Spiridon (director) și Marius Chelaru (director adjunct), pentru filiala din Iași, Irina Petraș (director) și Pompei Cocean (director adjunct), pentru filiala de la Cluj-Napoca, Gheorghe Schwartz (director) și Lucian Alexiu (director adjunct), la filiala de la Timișoara, și Valentin Coșoveanu (director) și Marinela Pârvulescu (director adjunct), pentru filiala ICR de la Craiova.

Fiecare dintre filiale va fi condusă de un director și un director adjunct, desemnați de Institutul Cultural Român. Directoratul va fi asistat de 3-5 referenți.

Finanțarea noilor filiale se va face din contribuții ale Institutului Cultural Român și din contribuții prevăzute într-un acord de cooperare scris între ICR, conducerea acelei unități, pe de o parte, și primari, președinți de consilii județene, liderii altor instituții, pe de altă parte.

„În respectul reglementărilor, începe constituirea filialelor Institutului Cultural Român în centre culturale ale provinciilor istorice ale României. Prin «filială» înțelegem o unitate, cu sediu, personal și echipamente proprii, organizată pe baza unui acord de cooperare scris între Institutul Cultural Român, conducerea acelei unități, pe de o parte, și primari, președinți de consilii județene, liderii altor instituții, pe de altă parte”, se arată în comunicatul ICR.

ICR a mai anunțat, luni, că intenționează să deschidă noi filiale în șapte mari orașe ale lumii – Beijing, Moscova, São Paulo, Alexandria, Atena, München-Nürnberg, Kiev – ca parte a măsurilor de asigurare a unei „cunoașteri mai bune și sporirea prestigiului culturii române în străinătate”.

Conducerea Institutului Cultural Român s-a schimbat pe 11 septembrie, odată cu numirea lui Andrei Marga în funcția de președinte al instituției. Acesta a fost propus de PNL, care a solicitat plenului Senatului un vot, fără a mai fi nevoie de audierea acestuia în comisiile de specialitate. Andrei Marga a fost anterior ministru de Externe, din mai până în august, anul acesta, dar și ministru al Educației, în perioada 1997 – 2000.

La începutul lunii august, Horia-Roman Patapievici și-a prezentat demisia din funcția de președinte al ICR, gestul său fiind urmat de cel al vicepreședinților Tania Mihăilescu și Mircea Mihăieș. Patapievici anunțase, la sfârșitul lunii iunie, că întreaga conducere ICR își va da demisia dacă Curtea Constituțională va decide că Ordonanța de Urgență a Guvernului 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea președintelui sub cea a Senatului, este declarată constituțională. Patapievici a ocupat funcția de președinte al ICR din 2005.

Ca urmare a deciziei lui H.R. Patapievici de a părăsi șefia ICR, Corina Șuteu, fost director al ICR din New York, a demisionat din funcția pe care o deținea în cadrul instituției. Aceasta a motivat că nu dorește să participe la „agonia instituțională”, așa cum a calificat ea, din perspectiva experienței sale de 20 de ani în cooperare instituțională, viitorul Institutului Cultural Român, a cărui activitate „a reușit să sincronizeze România la caracterul conectiv al lumii moderne, doar cu ajutorul echipei Patapievici”. Locul Corinei Șuteu la conducerea ICR New York a fost ocupat de Doina Uricariu.

Ulterior, conducerea ICR de la București a luat decizia de a le schimba din funcție pe Katia Dănilă, directorul ICR Paris, care a fost înlocuită cu Alexandru Dobrescu, precum și pe Sabra Daici, director al Institutului Cultural Român din Varșovia, înlocuită din funcție cu Alexandra Nica-Zdaniuk, și pe directorul ICR Budapesta, Brîndușa Armanca, înlocuită cu Gabriela Matei.

Andrei Marga, președintele ICR, a precizat într-o scrisoare postată pe site-ul instituției că aceste schimbări din funcții fac parte din planul pe care el l-a numit „Sincronizarea Institutului Cultural Român” și care prevede, printre altele, „producerea de noi valori de cultură și civilizație, reprezentarea și promovarea culturii și civilizației poporului român în țară și în lume, luată în întregime”.

În prezent, rețeaua institutelor culturale românești din străinătate cuprinde un număr de 17 institute – Berlin, Bruxelles, Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția și Viena – cel de la Budapesta primind, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

La mijlocul lunii septembrie, Andrei Marga a declarat că a transmis Guvernului o solicitare de majorare a bugetului institutului, pentru deschiderea de noi filiale în America Latină, China și Rusia și pentru plata noilor angajați.