Când poți să-i dai copilului medicamente fără să apelezi la sfatul medicului

Automedicația, mai ales în cazul copiilor, este condamnată de medicii pediatri, dar aceștia spun că există anumite situații în care părinții le pot da celor mici pastile fără sfatul unui specialist.

„Conform studiului pe fenomenul automedicatiei efectuat la inceputului acestui an, unul dintre motivele pentru care părinții iau decizii singuri atunci când vine vorba de medicația celor mici este că nu au timp să meargă la medic la primul semn de boală. Cu toate acestea, recomandarea noastră este ca ei să dezvolte o relație strânsă cu medicul pediatru bazată pe comunicare continuă și împreună cu acesta să stabilească situațiile de urgență în care ei pot administra singuri medicamente. Desigur, este important ca apoi să se prezinte cu cel mic la un consult”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Când se poate folosi automedicația

Printre numeroasele situații în care simptomele alertează familia, există unele în care este necesară o intervenție medicamentoasă promptă. Printre acestea se numără febra, convulsiile și șocul anafilactic.

● „Febra este unul dintre simptomele pe care părinții trebuie să știe cum să le trateze mai ales în situațiile în care creșterea este brutală. Aceasta se definește prin creșterea temperaturii peste 38 grade, creștere care trebuie măsurată corect, cu un termometru axilar sau rectal”, a declarat dr. Evelina Moraru, medic primar pediatru Spitalul de Copii Sf. Maria Iași.

Potrivit specialistului, febra este un indiciu pentru reacția de apărare în infecții și devine periculoasă dacă depășește valori mari sau creează disconfort copilului, stare care se poate manifesta prin somnolență, slăbiciune, încordare, modificarea culorii pielii.

„Este una dintre cele mai întâlnite cazuri în care este necesară automedicația, evitându-se astfel posibile complicații, printre care convulsiile febrile. Recomandarea este ca antitermicul administrat și dozajul să fie anterior agreate cu medicul pediatru pentru ca medicamentele nu sunt bomboane si trebuie avute in vedere anumite aspecte. Spre exemplu, medicamentele care au la bază substanțele active acetaminofem sau ibuprofen sunt recomandate, în timp ce medicamentele cu acid acetil salicilic sunt interzise, iar cele cu algocalmin au indicații în combaterea durerii”, precizează medicul pediatru.

Părinții sunt sfătuiți să nu administreze celui mic mai mult de un medicament în același timp deoarece alternările sau asocierile de medicamente cresc riscul toxicității hepatice și renale. „Și nu în ultimul rând, administrarea antitermicului va fi urmată de programarea unei vizite la medic fiindcă este necesară cunoașterea și tratarea cauzei febrei”, mai spune dr. Moraru.

● Șocul anafilactic este o altă situați în care părinții pot adiministra tratament fără o vizită la cabinetul unui medic în prealabil. Dacă părinții știu că cei mici au o alergie, ei trebuie să fie pregătiți întotdeauna cu un medicament antihistaminic și un kit autoinjector cu adrenalină sau epinefrină pentru utilizare în caz de urgență. Mai mult, pentru ca cel mic să primească ajutor eficient în cazul unui incident la școală sau pe stradă el poate purta o brățară de avertizare.

,,În cazul șocului anafilactic timpul de intervenție este foarte redus. În doar câteva secunde se pot instala simptome de alarmă ca sufocarea, erupții urticariene, umflături gigante sau chiar un edem fără urticarie care crește și poate provoca moartea prin sufocare”, a adăugat dr. Moraru.

Părinții trebuie să știe cum să procedeze și să reacționeze imediat. Adrenalina se administrează la intervale de 5-10 minute, iar antihistamicul trebuie să fie de ultimă generație cu acțiune doar asupra sistemului imun, nu și asupra celui muscular sau nervos. Aceste proceduri trebuie stabilite împreună cu medicul pediatru și după fiecare episod alergic, cel mic trebuie să meargă la medic pentru un consult detaliat.

● Convulsiile sunt incidente care impun solicitarea internării de urgență în cazul în care nu sunt cauzate de o boală cronică unde deja se cunosc atitudinile de urmat. Celui mic nu trebuie să i se administreze un medicament pe cale orală deoarece există pericolul aspirării, în schimb i se poate administra pe cale rectală un medicament anticonvulsivant la recomandarea medicului. Copilul trebuie așezat în poziție laterală și transportat la spital.