Negrițoiu: România ar putea adopta euro la 6 ani de la începerea discuțiilor cu partenerii europeni. „Noi nu am început să discutăm despre asta”

România ar putea adopta euro, din punct de vedere tehnic, la cinci-șase ani de la începerea discuțiilor despre aderarea la zona euro, a declarat marți Mișu Negrițoiu, chairman al ING Bank România, potrivit Mediafax.

„Sunt două niveluri pentru adoptarea euro. Unul tehnic și unul politic. Cel mai bun moment este când ești gata, este răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere și mecanismul ERM, dacă ai în vedere și negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuții, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-șase ani adoptarea euro din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre asta”, a afirmat Negrițoiu, după o conferință la BNR.

El a arătat că amînarea adoptării euro este mai vizibilă acum, în special după un anunț „oficial sau semioficial, dar nu este o surpriză că 2015 nu era un termen realist”.

Manole: „Am fost în Grecia în vacanță și o doamnă din America m-a întrebat dacă sunt Marius Manole, că ea îl cunoștea pe Ducu Darie. Am crezut că e o farsă”

06:00

VIDEO EXCLUSIV Trotinetele electrice, scăpate de sub control. Titi Aur: „Tinerii se întrec între ei care să ajungă la 100 de km /h. Se moare și nimeni nu face nimic”

06:00

„Adoptarea euro pentru România, ca specific, este o soluție pentru problemele pe care le avem noi în economie și mai ales pentru problema euroizării economiei. Faptul că se adoptă acum sau mai târziu nici asta nu este foarte rău. Cel mai important este menținerea obiectivelor politice pe care le-am avut de corectare a indicatorilor macroeconomici și de așezarea unor politici sănătoase care să susțină creșterea și dezvoltarea. Eu am perceput că înainte obiectivul 2015 era tocmai o ancoră de menținere a acestor obiective de politică economică”, a spus Negrițoiu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent pentru New York Times că trecerea la moneda euro în anul 2015 nu intră acum în discuție, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menținerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exercițiu de disciplină economică.

Întrebat dacă este de acord cu Isărescu, premierul Victor Ponta a declarat, luni, că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, fiind în favoarea unei Europe închegate, fără a considera 2015 „bătut în cuie”.
Polonia a decis să amâne intrarea în zona euro, programată pentru anul 2012, oficialii de la Varșovia considerând că acum nu poate fi exclus în totalitate riscul dispariției uniunii monetare.

România are o țintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuție după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declarațiilor anterioare ale oficialilor români.
Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat recent pentru ZF că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menținut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.

Lazea a mai afirmat atunci că, din punct de vedere tehnic, aderarea la euro în anul 2015 nu este posibilă deoarece România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb ERM-2 chiar de la începutul anului 2013.

Având în vedere că discuția ar urma să fie purtată după alegerile din această iarnă, nu ar fi timp suficient ca România să intre în mecanismul ratelor de schimb de la 1 ianuarie 2013, ceea ce înseamnă că pentru perioada minimă de 2 ani necesară în cadrul ERM ar fi nevoie de o derogare de la Banca Centrală Europeană pentru a adera la jumătatea anului 2015, ceea ce este puțin probabil, a explicat economistul șef al BNR.

Alți analiști, printre care și Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră că ținta de aderare în 2015 nu mai este fezabilă, dar, chiar dacă se va discuta după alegeri, se menține până atunci ca obiectiv.

Înainte de a intra în zona euro, o țară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăși 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflația să nu depășească cu 1,5% media celor mai performante țări din zona euro) și să se afle timp de doi ani în mecanismul ratelor de schimb ERM-2, perioadă în care moneda națională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% față de euro.

(Raluca Ghinea, [email protected])