România se va împrumuta din nou pe piețele internaționale în prima parte a anului viitor

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătește o nouă emisiune de obligațiuni pe piețele internaționale, care va fi derulată la începutul anului viitor, mai multe bănci străine fiind deja angajate drept consultanți pentru efectuarea operațiunii, scrie Mediafax.

Băncile HSBC, Citigroup, Barclays și BNP Paribas vor servi drept aranjorii tranzacției.

Contactați de MEDIAFAX, reprezentanții MFP au refuzat să comenteze informațiile privind intermediarii operațiunii.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Enache Jiru a declarat pentru MEDIAFAX că România prospectează atât piața americană, cât și pe cea europeană pentru o emisiune de obligațiuni la începutul anului viitor.

Finanțele au atras în acest an de pe piețele internaționale 2,25 miliarde euro și 2,25 miliarde de dolari, la care se adaugă aproximativ 760 milioane euro și 50,1 miliarde lei împrumutate de pe piața locală.

ACTUALITATE Ion Țiriac va primi ”Premiul pentru întreaga carieră” la prestigioasa Gală Alianța 2025 de la Washington D.C.

10:43

VIDEO Ion Cristoiu: „Incredibil! La un an de la anularea alegerilor, nu știm nimic despre acest moment, unul dintre cele mai grave din Istoria modernă a României”

10:41

Cea mai recentă operațiune pentru vânzarea de obligațiuni în valută pe piețele externe a fost organizată la finalul lunii octombrie, când România a atras 1,5 miliarde de euro prin lansarea unei emisiunii de obligațiuni denominate în euro cu scadența la șapte ani, iar randamentul a fost stabilit la puțin peste 5% pe an.

În luna septembrie au fost atrase de pe piețele internaționale alte 750 milioane euro.

Obligațiunile în dolari au fost plasate în prima partea a anului pe piața SUA.

Costurile de finanțare au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanțele și-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.