PUNCTELE SLABE din programul Guvernului Ponta II. Cât de realiste sunt promisiunile noului Cabinet

Printre cele mai importante măsuri prezentate de cabinetul Ponta II în programul de guvernare pentru perioada 2012-2016 se numără reducerea TVA de la 24% la 19%, majorarea salariului minim la nivelul de 1.200 de lei pe lună, reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale pentru angajatori și modificarea sistemului de aplicare a cotei unice astfel încât, în funcție de venituri, unele persoane să beneficieze de deductibilități fiscale.

Angajamentele luate sunt menite să reducă fiscalitatea, să majoreze veniturile bugetului de stat și să creeze noi locuri de muncă, însă programul de guvernare, gândit pe o perioadă de patru ani, nu detaliază țintele specifice pentru implementarea măsurilor asumate de Cabinetul Ponta.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

Mai mult, nu este precizat impactului bugetar. Practic, nu există nicio estimare cu privire la felul în care vor fi afectate veniturile statului odată cu eventuala intrare în vigoare a acestor „direcții de acțiune”.

Noul executiv și-a bazat inițiativele formulate în program pe prognozele actuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) care estimează pentru anul viitor o creștere economică de 2% din PIB și un deficit bugetar de 1,8% din PIB. Totodată, potrivit prognozelor oficiale, în următorii patru ani România va avea o creștere economică de peste 3% și va reuși să-și reducă deficitul până la 1,3% din PIB în 2016.

Potrivit proiecțiilor macroeconomice din programul de guvernare, România va avea în 2012 o creștere economică de sub 1% din PIB și un deficit de 2,2% din PIB, în condițiile în care estimările oficiale au fost ajustate negativ de mai multe ori pe parcursul anului.

La începutul lui 2012, Banca Mondială (BM) anticipa o creștere economică de 1,5% din PIB, prognoza fiind revizuită negativ până la 0,8% din PIB în vară. Cea mai recentă prognoză FMI indică un avans al economiei de 0,9% din PIB, de la 1,8% – 2,3% în ianuarie, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a revizuit estimarea de la 1,1% din PIN la începutul lui 2012, la 0,5%.

Guvernul încasează din TVA jumătate din valoarea totală a evaziunii fiscale

Guvernul promite revenirea TVA la nivelul de 19% până la încheierea mandatului cu scopul de a „spori competitivitatea fiscală a mediului de afaceri”, se arată în programul făcut public joi. Totodată, cabinetul Ponta se angajează să reducă TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%. Restul de 15% le rămân producătorilor „pentru dezvoltare”. „Măsura va fi valabilă doar pentru producție și nu pe lanțul de prelucrare. Stimulăm astfel producătorii interni și reducem evaziunea fiscală din agricultură”, motivează executivul.

În primele zece luni ale anului, statul a încasat din TVA 40,8 miliarde de lei (6,7% din PIB), echivalentul a 9,1 miliarde de euro la un curs mediu de schimb de 4,45 lei/euro, în creștere cu 7,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, reiese din datele oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP) privind execuția bugetară.

Consiliul Fiscal a atras însă atenția în cel mai recent raport anual publicat, asupra dimensiunii pe care o are evaziunea fiscală în România, în special în cazul contribuțiilor la asigurările sociale, la TVA și la impozitul pe venit.

„Conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor INS, evaziunea fiscală are o dimensiune ridicată în România, doar în cazul CAS, TVA și impozitului pe venit ea reprezentând 10,3% din PIB în 2010”, se arată în raportul Consiliului.

În 2010 spre exemplu, evaziunea fiscală la TVA a fost de circa 18,7 miliarde de lei, echivalentul a 4,4 miliarde de euro, la un curs mediu de 4,2 lei/euro, practic aproape jumătate din încasările totale ale statului la TVA din acest an.

Majorarea salariului minim garantat îi ajută doar pe cei cu o pregătire profesională slabă

Salariul minim garantat ar urma să crească de la 700 de lei în prezent, la 1.200 de lei lunar până în 2016. Reprezentanții mediului de afaceri susțin însă că măsura trebuie completată cu crearea de locuri de muncă bine plătite pentru persoanele bine calificate pentru a stimula economia.

„Majorarea salariului minim îi va ajuta, și e foarte bun acest lucru, în special pe cei cu o pregătire profesională mai slabă. În România lucrează acum în sectorul IT circa 28.000 de angajați. Cum ar fi ca în România această cifră să fie de 100.000 de angajați? Trebuie stimulată crearea de locuri de muncă bine plătite pentru cei bine calificați. Salarii mai mari înseamnă și venituri mai mari din impozitarea lor, să nu uităm acest lucru”, a declarat pentru gândul Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

În 2010, evaziunea fiscală din „munca la negru” s-a ridicat la circa 30,8 miliarde de lei, cu 5,8% mai mult decât în anul precedent, cea mai mare parte fiind contribuții neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit raportului Consiliul Fiscal.

Reducerea CAS la angajator nu asigură condițiile creării de noi locuri de muncă

Reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale pentru angajatori ar trebui să ducă la crearea de noi locuri de muncă, însă economiști sunt rezervați cu privire la posibilitatea implementării măsuri începând de anul viitor.

„Reducerea CAS este cea mai importantă și benefică măsură care să aibă un impact asupra economiei, inclusiv asupra creării de noi locuri de muncă. Alte măsuri propuse nu cred că sunt de natură să aibă un impact semnificativ. În 2013 ar fi foarte riscant să încerce să aplice aceste măsuri”, a precizat pentru gândul economistul Aurelian Dochia.

Cristian Pârvan susține că AOAR salută măsura pe care mediul de afaceri o cere de mai mult timp, însă aceasta trebuie să „vina la pachet” cu alte măsuri de dezvoltare economică.

„Reducerea CAS, în sine, este doar una dintre condițiile necesare pentru a crea condițiile creării de noi locuri de muncă. Nu este deloc rea reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS, dar ea trebuie să vină la pachet cu o serie întreagă de alte măsuri care să ajute mediul privat să se dezvolte, să își crească afacerile”, ne-a precizat Pârvan.

În primele zece luni ale anului, statul a colectat contribuții la asigurărire sociale în valoare de 29,3 miliarde de lei, echivalentul a 6,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile sistemului de pensii de stat s-au ridicat la 39,7 miliarde de lei, circa 8,9 miliarde de euro. Prin urmare, deficitul de la pensii este de circa 35,4%.

La sfârșitul lunii septembrie, la nivel național erau înregistrați 4,6 milioane de pensionari care beneficiau de o pensie medie lunară de 780 de lei. Numărul salariaților din economie era de circa 4,3 milioane de persoane, salariul mediu net fiind de 1.538 de lei pe lună.