Noul pavilion al Spitalului „Bagdasar”, nefolosit pentru că nu are paturi. De câți bani ar mai fi nevoie

Spitalul „Bagdasar-Arseni” din Capitală are nevoie de cinci milioane de euro pentru dispozitivele medicale și mobilierul ce ar permite reluarea activității în cea mai mare și modernă clinică de neurochirurgie din Europa Centrală și de Est, până atunci însă bolnavii stând și câte 16 într-un salon.

Unitatea sanitară a fost înființată în 1975 de către prof. dr. Constantin Arseni, ca centru de referință național de neurochirurgie. În 1993, a devenit spital de urgență, iar din 2001 funcționează sub numele de astăzi, respectiv Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”.

Spitalul, atestat de societatea europeană de neurochiurgie, avea acum cinci ani 558 de paturi, deservind o populație de aproximativ patru milioane de locuitori din București și județele învecinate. „Spitalul este punct terminus în neurochirugie, cele mai grave gazuri care nu se pot rezolvate în țară ajungând la Bagdasar-Arseni”, spune managerul spitalului, dr. Anca Buliman.

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1.600. Incendiu într-o zonă industrială din Rusia după un atac ucrainean

08:08

FLASH NEWS O nouă tragedie de tip Colectiv. Cel puțin 27 de morți și 18 răniți într-un incendiu izbucnit într-un pub din Bangkok

07:51

În urmă cu cinci ani, pe durata primului mandat al actualului ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu, a început reabilitarea „de la zero” a celui mai mare pavilion al spitalului. Din acest motiv, capacitatea spitalului a fost redusă, prin ordin de ministru, la 400 de paturi, astfel că, dacă în structura cu 558 de paturi erau internate aproape 30.000 de persoane, în prezent, la aproximativ 400 de paturi sunt 21.000-22.000 de pacienți. Lucrările de reabilitare și modernizare a pavilionului cu 12 niveluri s-au încheiat în octombrie 2012.

După reabilitarea pavilionului, în acesta sunt trei săli de operații, iar fiecare salon are la orice pat o consolă pentru instalație de fluide medicale, climatizare, sistem de detectare a incendiilor, supraveghere video pe holuri și sistem call nursing, prin care se monitorizează apelul pacietului pentru ajutor medical și timpii de reacție a cadrelor medicale la apel. De asemenea, pentru ca pacienții să se descurce mai ușor, fiecare etaj a fost vopsit în altă culoare, iar pe fiecare nivel și ușile sunt colorate diferit. Astfel, în spatele ușilor roșii stau medicii, asistenții și brancardieri, în spatele celor albastre se află bolnavii, iar după ușile gri sunt grupurile sanitare și oficiile.

Saloane au fost dimensionate pentru a avea între unul și cinci paturi. Totodată, spune managerul Buliman, spitalul are un sistem antisuicid, toate geamurile având montate în exterior bare metalice orizontale care depășesc dimensiunea ferestrelor, astfel încât pacienții să nu aibă senzația că se află în pușcărie. Există, de asemenea, un sistem de sonorizare centralizată, prin care pacienții pot asculta muzică ambientală sau anunțuri pentru spital. Spitalul reabilitat poate rezista la un cutremur de opt grade.

În ciuda reabilitării, noul pavilion este, practic, nefolosit. Iar asta pentru că, potrivit reprezentanților spitalului, banii nu au ajuns și pentru achiziționarea de dispozitive medicale și paturi, în locul celor vechi de zeci de ani.

„Deși reabilitarea s-a încheiat în octombrie 2012, spitalul este gol. Nu este plăcut să știi, de câteva luni, că ai o clădire gata, de top, care însă stă nefolosită. Paturile vechi au aproape 40 de ani, poate fi recuzită pentru un film istoric. Așteptăm sprijinul Ministerului Sănătății, adică cinci milioane de euro, fără TVA, pentru dotarea cu mobilier și dispozitive medicale, astfel încât noul pavilion să-și reia activitatea la cele mai înalte standarde. Pentru că, deși activitatea este restrânsă cu aproape 30 la sută, adresabilitatea este foarte mare. Aproximativ 60 la sută din pacienții spitalului sunt pacienți din țară”, a mai spus dr. Buliman.

Până acum, Ministerul Sănătății (MS) a alocat pentru „Bagdasar-Arseni” 77 de milioane de lei, susțin reprezentanții spitalului. Ar mai fi nevoie, susțin aceștia, de 12,5 milioane de euro, însă, întrucât situația economică nu permite, conducerea spitalului a solicitat doar jumătate din sumă, respectiv cinci milioane de euro fără TVA. De la primul mandat al lui Nicolăescu, la conducerea MS au fost șapte miniștri, pentru fiecare dintre aceștia fiind necesară, practic, întocmirea unei noi cereri de finanțare.

Directorul medical al spitalului, prof. dr. Mircea Gorgan, spune că în unitate vin cele mai grele cazuri de neurochirugie, dar și de terapie intensivă care necesită recuperare cerebrală corespunzătoare. Deși lucrează și în privat, dacă ar fi obligat să aleagă între stat și privat ar rămâne la stat pentru că în clinica publică poate efectua cele mai complexe intervenții

Închiderea celui mare pavilion al spitalului a generat o soluție atipică: sediul administrației spitalului a fost transformat în saloane. În acestea, au fost montate câte 16 paturi, oamenii fiind încolonați ca într-un spital de campanie. Spațiul dintre paturi este cât să se strecoare un om, fie el medic, asistentă, aparținător sau bolnav. Mirosul din salon este o combinație de mâncare, medicamente și deodorante folosite de pacienți, toate pe fondul căldurii necesare pentru confortul celor operați care stau în cămăși sau halate subțiri.

„Nu mai contează condițiile, contează faptul că i-am salvat. Uitați aici un pacient care are 84 de ani. Era paralizat când a venit, acum mănâncă singur. Sigur că este foarte greu să lucrăm în aceste condiții, mai ales că, deși avem de aproape cinci ani capacitatea redusă, cele mai complexe cazuri sunt trimise tot la noi”, spune profesorul Gorgan, un optimist prin excelență, după cum îl caracterizează pacienții.