Parchetul General, despre SUPERIMUNITATEA parlamentarilor: Probele din dosar nu trebuie transmise Parlamentului pentru că s-ar substitui instanței de judecată

Parchetul General le-a transmis deputaților cererile de reținere, arestare sau percheziție nu trebuie să fie însoțite de probele din dosar.

Parlamentul are în dezbatere o propunere legislativă prin care dosarele penale ale senatorilor și depuțailor ar urma să fie judecate mai întâi de către Comisiile Juridice din Parlament. Parchetul General arată, într-un comunicat public, că a transmis Camerei Deputaților o serie de observații privind modificarea statutului parlamentarilor. Potrivit Parchetului, mofificarea statutului în forma propusă ar face ca Parlamentul să se substituie instanțelor de judecată. Premierul Ponta a declarat că susține propunerile de modificare a legii indicate de Parchetul General

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat, vineri 19 ianuarie, că Parchetul General a agreat modificările privind imunitatea parlamentarilor. Recent în Parlament a fost propusă modificarea statutului aleșilor în sensul ca aceștia să beneficieze o imunitate crescută față de anchetele penale. Practic, modificările propuse spun că deputații nu pot și arestați, percheziționați fără ca probele din dosar să fie prezentate de procuror Comisilor Juridice din Senat sau Camera Deputaților. De asemenea, avizele celor două comisii au fost transformate în adevărate hotărâri judecătorești.

FLASH NEWS Zelenski a avut o discuție telefonică cu emisarii lui Donald Trump, Witkoff și Kushner, despre negocierile de pace. Se așteaptă răspunsul Rusiei

22:31

POLITICĂ Călin Georgescu, mesaj de Crăciun: „Să avem credință, orice s-ar întâmpla”

22:18

Întreg scandalul se învârte în jurul articolului 24 din stautul parlamentarilor care prevede procedura de ridicare a imunității în cazul aleșilor cercetați penal.

În forma actuală care este în vigoare, legea prevede: „cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului se adresează președintelui Camerei din care face parte de către ministrul Justiției”.

În forma propusă de parlamentari, procedura, prevăzută la articolul 24, se modifică astfel: „cererea ministrului justiției trebuie să conțină temeiul legal și motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoțită de probele considerate relevante și puse la dispoziție de către Parchet, care stau la baza motivelor invocate”

Ce propune Parchetul General

Parchetul General spune, în propunerea trimisă Camerei Deputaților, că cererea de arestare, reținere sau percheziție nu trebuie să fie însoțită de probele din dosar, ci de un referat argumentat. Parchetul General susține că dacă în lege se prevede că probele din dosar trebuie să însoțească cererea procurorilor atunci Parlamentul se transformă într-o instanță paralelă.

„Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea art. 24 din Legea nr. 6/2006) să fie reformulat pentru a detalia conținutul noțiunii de motive concrete, legale și temeinice, precum și pentru a indica expres înscrisurile care trebuie să însoțească cererea ministrului justiției, întrucât formularea actuală poate determina dificultăți de interpretare. Considerăm că este necesară o mențiune expresă potrivit căreia cererea nu este însoțită de dosarul cauzei, pentru a evita aparența că Parlamentul se substituie instanței de judecată”, se arată în comunicatulParchetului

Parchetul General a înaintat și o formă a articolului disputat și a amenționat că trebuie precizat în lege și că cerere să fie analizată de comisia compententă pentru că altfel se poate înțelege că trebuie formă o comisie specială care să analizeze cererile procurorilor. Până acum aceste cereri au fost analizate de comisiile juridice ale Senatului sau Camerei Deputaților.

Forma propusă de Parchetul General este următoarea:  „(1) Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul justiției președintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusă aprobării plenului camerei respective, în temeiul art. 72 din Constituția României, republicată. Cererea trebuie să conțină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziției, argumentele avute în vedere și prezentarea situației de fapt. Cererea nu este însoțită de dosarul cauzei.”

Victor Ponta: Susținem propunerile Parchetului General

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, după ședința USL, că la Statutul deputaților și senatorilor se vor opera, la capitolul privind imunitatea parlamentarilor, acele modificări susținute de DNA și de Parchetul General.

„Am discutat, a fost domnul Zgonea, domnul Rușanu, și despre modificările la Statut altele decât cele care privesc bugetul. Din punctul nostru de vedere, nu trebuie modificat nimic ce ar putea fi controversat (…) Se vor opera acele modificări care sunt susținute de DNA și Parchetul General, pe care le consideră necesare pentru a avea clarificări”, a spus Ponta.

Premierul a susținut că prin modificările aduse la Statutul deputaților și senatorilor imunitatea parlamentarilor nu este întărită, ci dimpotrivă.

„Cu cât faci procedurile mai clare, cu atât se aplică mai ușor”, a spus Ponta, arătând că nu se poate adăuga nimic la Statut în plus față de ceea ce prevede Constituția pe această temă.

Președintele Traian Băsescu consideră că  „o consolidare a imunității parlamentare în raport cu încălcarea legii ar fi o gravă eroare”. „Domnul președinte Traian Băsescu atenționează că o consolidare a imunității parlamentare în raport cu încălcarea legii ar fi o gravă eroare”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Președintele Senatului, Crin Antonescu, susține că modificările aduse statutului deputaților și senatorilor, referitoare la imunitate, nu ar trebui făcute pentru că Parlamentul riscă să se transforme într-o altă instanță de judecată.

„Imunitatea, atât cât este ea, restrânsă, este prevăzută în Constituție. Odată stabilit sensul imunității, nu ar trebui să se facă din partea corpului parlamentar ceva care să întârzie un proces, să nu transforme Parlamentul într-o nouă instanță de judecată. Introducerea prezentării de probe nu este indicată, nu trebuie umblat la aceste reglementări. E o complicare nejustificată și atrage o discuție care complică percepția Parlamentului în ochii oamenilor”, a declarat Antonescu, după ședința Biroului Permanent.