Infrastructura Catedralei Neamului – finalizată. Cum a reușit Patriarhia să obțină costuri mai mici cu 20 la sută

Infrastructura viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului a fost finalizată în aproximativ doi ani jumate, cu costuri mai mici cu 20 la sută decât a fost estimat inițial, având două subsoluri și un demisol, unde vor fi amenajate două săli polivalente, informează Patriarhia Română. .

„Catedrala Mântuirii Neamului este acum la cota zero. Participanții la pelerinajul de Florii își vor putea face o imagine despre cum arată infrastructura Catedralei atunci când vor lua parte la slujba de binecuvântare ce va fi oficiată pe planșeul de cotă 0, după vecernia de la Paraclis”, a declarat, luni, agenției MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica.

El a mai spus că, pentru finalizarea construcției în totalitate, vor mai trece trei ani, vorbind de lucrare la roșu.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat recent că, după finalizarea infrastructurii, urmează o nouă licitație pentru desemnarea constructorului care va realiza suprastructura, adică edificiul în continuare până la crucea de pe cea mai înaltă turlă, a Mântuitorului.

HOROSCOP Zodia care își schimbă viața în iulie 2026. Mihai Voropchievici anunță „mutări de domiciliu sau schimbări ale locului de muncă”

08:28

INCIDENT Biserică de lemn veche de 350 de ani, din Maramureș, făcută scrum într-un incendiu violent

08:09

Potrivit specialiștilor, lucrările la infrastructură sunt de regulă cu 30 – 40 la sută mai costisitoare decât cele la suprafață, a mai spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Până acum, s-a construit la o adâncime de 16 metri sub pământ și încă patru metri la suprafață, folosindu-se 55.000 de metri cubi de beton și 13.000 de tone de armătură.

Potrivit BOR, în perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2013, sumele plătite de Patriarhia Română către bugetul de stat pentru plata impozitelor și contribuțiilor la asigurările sociale pentru salarii, TVA etc., au fost în valoare de aproximativ 35 milioane de lei. Altfel spus, o mare parte din ceea ce Patriarhia Română a primit de la bugetul de stat și de la bugetele locale ca sprijin pentru construirea viitoarei catedrale patriarhale, s-a întors la bugetul public în urma plății impozitelor, contribuțiilor sociale și taxelor aferente potrivit legislației în vigoare, a arătat Patriarhia.

Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova a fost construită cu o contribuție majoră din partea Primăriei Moscovei, care susține financiar și întreținerea edificiului, mai spune reprezentantul Patriarhiei. Un alt exemplu recent îl constituie amplele lucrări de consolidare ale fundației catedralei Sagrada Famiglia din Barcelona (încă nefinalizată), care au fost suportate financiar integral de la bugetul provinciei spaniole Catalonia.

Patriarhia a precizat că nu se poate vorbi despre o concurență de mărime între Catedrala Mântuirii Neamului și clădirea Palatului Parlamentului, deoarece viitoarea Catedrală patriarhală este, ca volumetrie, de zece ori mai mică decât edificiul Parlamentului României.

Dimensiunile mari ale Catedralei Mântuirii Neamului sunt adaptate la nevoile liturgice solemne și au valoare de simbol liturgic-teologic, iar faptul că turla mare a Catedralei va fi mai înaltă decât clădirea Palatului Parlamentului constituie, prin prezența Sfintei Cruci pe ea, un semn de binecuvântare și ocrotire pentru întreaga Capitală a României, a mai arătat părintele Stoica.

Acesta a mai menționat că, față de 2011, anul trecut valoarea donațiilor a scăzut din cauza crizei economice, însă românii din țară și unii din străinătate continuă să sprijine construirea viitoarei Catedrale patriarhale.

„De la începerea lucrărilor (decembrie 2010), Permanența Consiliului Național Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române, formată din consilieri clerici și mireni, este informată săptămânal despre modul cum evoluează lucrările și sumele cheltuite. Toate propunerile privind cheltuielile legate de construirea Catedralei Mântuirii Neamului sunt aprobate, după dezbatere, de către acest organism executiv permanent al Sfântului Sinod și al Adunării Naționale Bisericești”, a spus părintele Stoica.

El a mai arătat că, pentru reducerea costurilor de execuție și asigurarea unei responsabilități sporite a tuturor celor implicați în realizarea lucrărilor, Patriarhia Română nu a încredințat construirea întregului edificiu unui antreprenor general, ci a optat pentru contractarea distinctă a fiecărei categorii de lucrări firmelor de execuție cu cea mai mare experiență în diferite specialități, iar selecția fiecărei firme de execuție s-a făcut prin licitație.

„De aceea, costurile execuției infrastructurii viitoarei Catedrale patriarhale au fost cu aproximativ 20 la sută mai mici decât cele estimate”, a precizat sursa citată.

Patriarhia mulțumește donatorilor ierarhi, clerici și mireni din toate eparhiile Patriarhiei Române, Guvernului României, Primăriei Generale a Capitalei, primăriilor sectoarelor 1, 2, 3, 5 și 6 din București, precum și altor instituții care, până în prezent, au contribuit financiar la construirea Catedralei Mântuirii Neamului.