Dan Ioan Popescu află în 25 iunie dacă îi va fi confiscată o parte din avere

Un complet de cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, luni, să amâne pentru 25 iunie hotărârea în dosarul privind confiscarea unei părți din averea lui Dan Ioan Popescu.

La ultimul termen de judecată, care a avut loc luni, la avocații lui Popescu și ai soției acestuia au cerut admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de fond și cheltuieli de judecată.

Apărătorii soților Popescu au susținut în fața completului de la ICCJ că au trecut opt ani de când clienții lor se simt nu judecați, ci hărțuiți, iar instanța de fond s-a purtat ca un pluton de execuție și nu le-a luat în seamă nicio probă.

LIFESTYLE Cele 5 semne de avertizare pe care corpul tău le transmite atunci când ar trebui să reduci consumul de cafea

00:07

UTILE Cum scapi de „petele negre” de pe pereți care apar în urma problemelor de condens. La ce metodă poți apela

23:28

De cealaltă parte, procurorul și reprezentantul Agenției Naționale de Integritate (ANI) au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

ICCJ a admis, în 14 iulie 2011, sesizarea Parchetului instanței supreme privind dobândirea averii de către Dan Ioan Popescu și soția sa și a decis confiscarea a peste patru milioane de lei. Decizia a fost contestată de Dan Ioan Popescu la completul de cinci judecători al instanței supreme.

Judecătorii au arătat în motivarea deciziei că peste patru milioane de lei din averea dobândită de fostul ministru PSD al Industriilor Dan Ioan Popescu și soția sa reprezintă cheltuieli făcute în baza unor venituri a căror obținere s-a dovedit a fi ilicită.

Instanța a constatat că valoarea de 2,62 milioane de lei, pretins încasată în baza unui contract de cesiune de părți sociale la SC Ital Agency SRL, nu poate fi inclusă la capitolul venituri, nefiind dovedită ca fiind obținută real, „deci cu atât mai puțin licit”. Judecătorii au apreciat că actul juridic de cesiune a părților sociale a fost fictiv și fondat pe o cauză falsă.

Totodată, instanța a înlăturat de la capitolul venituri suma de 568.000 de lei care ar fi fost obținută din vânzarea în regim de consignație a 41 de obiecte, întrucât acestea nu apar în certificatul de moștenitor și nici nu s-a dovedit că Elena Popescu le-ar fi introdus în țară cu ocazia căsătoriei.

În ceea ce privește suma de 155.744 de lei care ar fi fost cheltuită pentru achiziționarea de obiecte de artă și bijuterii, nu există niciun temei privind existența acestor tranzacții, au mai notat judecătorii în motivarea deciziei.

„Pentru perioada 12 decembrie 2000 – 14 decembrie 2004, capitolul cheltuieli este excedentar, persoanele cercetate făcând cheltuieli nejustificate ca fiind făcute din venituri licite, cheltuieli care însumează în total 4.081.676,8 lei, astfel că instanța va dispune confiscarea totală a acestei sume și obligarea persoanelor cercetate să achite această sumă la bugetul statului”, potrivit motivării deciziei.

În 7 aprilie 2008, un complet de nouă judecători al ICCJ decidea ca procesul privind averea dobândită de Dan Ioan Popescu și soția acestuia să fie reluat de Secția de Contencios-Administrativ și Fiscal a instanței supreme.

În acest proces, inițial, un complet de trei judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis închiderea dosarului, motivând că procurorul general Ilie Botoș, cel care a cerut verificarea averii fostului demnitar, nu și-a întemeiat suficient solicitarea de verificare, că nu cuprinde dovezi și sursele de unde pot fi cerute acestea, limitându-se doar la două articole din presă.

Totodată, ICCJ a amendat și maniera soluționării cererii procurorului Botoș de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanței supreme, cea care a fost sesizată în primă instanță de către fostul șef al Ministerului Public.

Potrivit motivării Înaltei Curți de Casație și Justiție, atât sursa de proveniență a averii soților Popescu, cât și modul în care aceștia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care instanța supremă a decis închiderea dosarului și ridicarea sechestrului asigurator pus pe mai multe bunuri ale familiei fostului demnitar.

În final, judecătorii arătau că activitatea de verificare a averilor este preluată de Legea 144/2007 privind Agenției Naționale de Integritate, astfel că instanțele de contencios administrativ și fiscal sunt competente să judece aceste cazuri, iar în cazul miniștrilor, senatorilor, deputaților – instanța supremă.

Ulterior, prin decizia din 7 aprilie 2008, irevocabilă, s-a admis recursul Ministerului Public împotriva deciziei din 1 octombrie 2007 și s-a stabilit casarea acesteia și trimiterea cazului la Secția de Contencios Administrativ a ICCJ, pentru rejudecare.