Fostul deputat Mihail Boldea, acuzat de fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro, va fi cercetat în libertate

Mihail Boldea, acuzat de fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro, va fi cercetat în libertate, a decis, joi, Curtea de Apel Iași, fiind a treia oară când instanța ieșeană decide acest lucru, în primele două cazuri recursul procurorilor DIICOT fiind acceptat de instanța supremă.

Fostul deputat Mihail Boldea a fost adus, joi, la Curtea de Apel Iași, magistrații hotărând ca acesta să fie cercetat în libertate, cu interdicția de a părăsi țara.

„Este pentru a treia oară când se întâmplă acest lucru, primele două decizii fiind luate tot de Curtea de Apel din Iași, care astfel își manifestă consecvența. Clientul meu este în stare de arest preventiv de un an și patru luni, adică de prea mult timp, a contat probabil și acest lucru”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Alexandru Chiciu, avocatul lui Mihail Boldea.

LIFESTYLE TOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață

00:05

UTILE Ce amendă primești în 2026 dacă stai la bloc și nu ți-ai trecut numele complet pe cutia poștală și pe interfon

00:02

Decizia instanței nu este definitvă, procurorii DIICOT formulând deja recurs, care se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, fostul deputat Mihail Boldea rămâne în arest până când ICCJ va judeca recursul procurorilor.

Pe de altă parte, termenul în dosarul în care Boldea este judecat pentru fapte de crimă organizată, programat, tot joi, la Curtea de Apel Iași, a fost amânat, întrucât unul dintre inculpații din dosar, aflat în arest, nu a putut fi adus la Iași.

„Este a patra oară când se amână, din același motiv. Noi nu vrem amânare, ci solicităm audierea inculpaților. Nu ăsta e scopul nostru, să tergiversăm, nici vorbă de așa ceva”, a mai spus avocatul Alexandru Chiciu.

Curtea de Apel Iași a decis și în 19 aprilie să-l pună în libertate pe fostul deputat Mihail Boldea, motivând că a stat arestat mai bine de un an, nu are antecedente penale și nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică. Totodată, instanța a apreciat că a scăzut riscul ca Mihail Boldea să influențeze martorii și părțile vătămate din dosar.

Procurorii DIICOT au contestat atunci decizia Curții de Apel Iași, iar pe 26 aprilie, instanța supremă a admis recursul, fostul deputat rămânând în continuare în arest.

Ulterior, în 12 iunie, Curtea de Apel Iași a decis din nou că fostul deputat Mihail Boldea poate fi judecat în libertate în dosarul în care acuzat de fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Decizia a fost însă atacată cu recurs de procurori, iar ICCJ a decis ca Boldea să rămână în închisoare.

Mihail Boldea a fost trimis în judecată, în stare de arest, la sfârșitul lunii iunie 2012, de către procurorii DIICOT – Serviciu Teritorial Galați, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Alături de Boldea, în dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Boldea a fost arestat preventiv în lipsă în 22 martie 2012 și încarcerat în 27 martie 2012, iar ulterior instanțele i-au prelungit succesiv măsura.

Potrivit procurorilor, inculpații au acționat sub coordonarea liderului grupării – Mihail Boldea.

„Membrii grupării, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galați și Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curții de Arbitraj Galați, identificau terenuri și imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galați, proprietatea Consiliului Local Galați sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. În acest scop, inculpații au utilizat hotărâri judecătorești falsificate sau pronunțate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunțate în fals. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terțe persoane, cumpărători de bună credință, modalitate în care obțineau beneficii financiare substanțiale”, potrivit procurorilor DIICOT.