MAE: Demersul Ministerului de Externe ungar, un exercițiu conjunctural de imagine

MAE român apreciază că demersul Ministerului ungar de Externe, care l-a convocat joi pe ambasadorul Victor Micula, „reprezintă un exercițiu conjunctural de imagine”, precizând că afirmațiile ministrului Corlățean „au urmărit să elimine o eroare de evaluare  perpetuată de ministerul de externe ungar”

Potrivit precizărilor de presă transmise de MAE, ambasadorul României la Budapesta a avut joi o întrevedere, la MAE ungar, cu secretarul de stat Zsolt Nemeth, la solicitarea oficialului ungar, „pentru a discuta despre evoluțiile recente intervenite în relația bilaterală”.

„Ministerul Afacerilor Externe român apreciază că demersul MAE ungar reprezintă un exercițiu conjunctural de imagine”, se arată în comunicat.

Comisia Europeană critică planul Irlandei de a tăia 159 de miliarde de euro din viitorul buget al UE

08:51

RĂZBOI Dezvăluiri FT: SUA amenință să blocheze livrările de armament către Ucraina din cauza atacurilor asupra rafinăriilor ruse

08:36

Conform sursei citate, „declarațiile ministrului român de externe cu privire la mesajul simbolic pe care îl transmite adoptarea, în 2010, de către legislativul ungar, în baza votului exprimat de deputații Fidesz și Jobbik, a unei legi prin care se stabilește data de 4 iunie pentru a marca Ziua Solidarității Naționale, nu reprezintă un element de noutate și nu ar trebui să surprindă partea ungară. Semnificația acestui act normativ, de menținere în atenția publicului a așa-zisului caracter injust al Tratatului de la Trianon, este evidentă și nu poate să se bucure de aprecierea României”.

„De asemenea, partea ungară continuă să încerce acreditarea publică a ideii că legislația ungară prin care se facilitează obținerea cetățeniei ungare și se acceptă dubla cetățenie are ca model legislația românească în materie, încercând să convingă partenerii internaționali că ceea ce a fost acceptabil în cazul legislației românești trebuie să fie acceptabil și în privința legislației ungare. MAE român a reiterat public, de mai multe ori, inclusiv cu prilejul conferinței de presă comune susținute de miniștrii de externe ai României și Ungariei, la București, la data de 4 martie 2013, faptul că această teză publică a diplomației ungare nu corespunde adevărului. Drept urmare, din punctul de vedere al MAE român, partea ungară nu are motive pentru a fi nedumerită de poziția MAE român pe această temă”, se mai arată în comunicatul MAE.

Ministerul român de Externe menționează că „legea română în materie acordă cetățenia română persoanelor care au pierdut-o independent de voința lor și descendenților până în gradul III inclusiv, având, astfel, o natură reparatorie”. „Legea ungară, în schimb, nu stabilește o limitare sub aspect personal, putând dobândi cetățenia ungară oricine face dovada unui ascendent cetățean ungur, legea permițând stabilirea ascendenței, inclusiv pe baza unor prezumții de natură istorică fără prezentarea unor documente doveditoare”, continuă sursa citată.

„Afirmațiile ministrului român de externe au urmărit să elimine o eroare de evaluare perpetuată de ministerul de externe ungar”, continuă comunicatul MAE.

MAE român consideră totodată că „spiritul Parteneriatului Strategic româno-ungar, față de care partea română este profund angajată, presupune tratarea cu responsabilitate a temelor cu potențial sensibil în relațiile bilaterale”.

Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul român în Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, într-o declarație verbală, ceea ce a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlățean, la Izvorul Mureșului și într-un interviu recent acordat cotidianului Gândul.

Nemeth a respins ferm acuzațiile lui Corlățean, potrivit cărora legea ungară privind coeziunea națională conține o strategie ungară de „recucerire a Bazinului Carpatic” și urmărește să „repună în discuție tratatele de pace de la Versailles”. „Textul legii conține tocmai opusul”, a declarat secretarul de stat, citat de MTI.

Titus Corlățean a declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului (Harghita), că situația actuală a relației dintre cele două state a fost generată de lipsa unor reacții ferme din partea „președintelui, premierului, Guvernului și instituțiilor publice” în 2010, atunci când Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind „comemorarea Tratatului de la Trianon” și legea privind acordarea cetățeniei ungare.

„Aceste două legi trebuiau să genereze și trebuie să genereze reacții foarte clare politice din partea președintelui, premierului și Guvernului și instituțiilor statului. Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar și de data asta într-un sistem instituționalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru națiunea ungară și de repunere în discuție a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de gravă. Iar cea de-a doua lege, a cetățeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească, această lege va avea consecințe”, a precizat Corlățean.

Ministerul a respins, de asemenea, declarațiile lui Corlățean potrivit cărora legea prin care se acordă cetățenia ungară „stabilește un criteriu etnic”.

În realitate, afirmă Nemeth, practica ungară, similară celei românești, le cere aplicanților să stăpânească limba maghiară și să aibă rude de sânge cu cetățenie ungară.

„Concluziile nefondate” au ca scop să calomnieze Ungaria și să intimideze etnicii maghiari din România, a declarat Nemeth, adăugând că eforturile declarate democratic ale comunității maghiare din România, inclusiv cererile de autonomie, sunt legitime și conforme practicii și normelor europene și internaționale.

Secretarul de stat i-a spus ambasadorului că Ungaria continuă să fie implicată în dezvoltarea relațiilor cu România pe baza unui dialog sincer și obiectiv.