Baconschi: Corlățean se face de râs acuzând înțelegeri electorale între Băsescu și Orban

Vicepreședintele PMP Teodor Baconschi, fost ministru de Externe, susține că actualul șef al diplomației, Titus Corlățean, „se face de râs” și „vehiculează scenarii conspiraționiste” prin acuzațiile privind înțelegerea electorală între premierul ungar Viktor Orban și președintele Traian Băsescu.

„Ministrul de Externe, dl. Titus Corlățean a ieșit din adormire pentru a ne da o nouă dovadă de inteligență diplomatică și curaj politic, afirmând că Ungaria are o «strategie de recucerire a bazinului carpatic»”, afirmă Baconschi, fost ministru de externe în perioada 2010-2012, într-un comunicat al PMP remis vineri agenției MEDIAFAX.

În opinia lui Baconschi, Titus Corlățean „s-a încăpățânat să dea cu bâta în baltă” și în cazul relațiilor româno-ungare: „a ieșit ridicol din întrecerea în comunicate de presă cu diplomația maghiară și a facut declarații hazardate la Izvoru Mureșului, ceea ce a atras convocarea ambasadorului României la Ministerul Afacerilor Externe ungar”.

REACȚIE Florin Cîțu enumeră 8 măsuri de care guvernul ar trebui să țină cont când construiește noul buget

12:05

DEZVĂLUIRI Financial Times: Rusia intensifică planurile de asasinare a directorilor companiilor europene de apărare. Directorul Rheinmentall, primul vizat

11:51

„În loc să-și asume responsabilitatea de șef al diplomației, domnul Corlățean are un singur reflex pavlovian: să dea vina pe președintele Traian Băsescu. Printr-o logică abisală, dl. Corlățean găsește în luarea de poziție fermă a Președintelui României înțelesuri ascunse, conspiraționiste. Acuzând înțelegeri electorale oculte între premierul maghiar Viktor Orban și Președintele României, dl. Corlățean se mai face o dată de râs, uitând că Traian Băsescu nu mai are mize electorale în 2014”, afirmă Baconschi.

Fostul ministru de Externe consideră că nu Traian Băsescu, ci Victor Ponta, ministrul Corlățean și Guvernul trebuie să găsească „soluții la provocările interne și externe” ale României și nu trebuie să se mai ascundă în spatele președintelui când trebuie să își asume răspunderea pentru punerea la punct a extremiștilor.

„Partidul Mișcarea Populară condamnă ferm orice declarație revizionistă facută pe teritoriul României, dar nu confundă Ungaria cu vocile extremiste din această țară, așa cum nu confundă etnicii maghiari din România cu unii exponenți extremiști. Totodată, ne manifestăm rezerva față de scenariile conspiraționiste vehiculate de dl. Corlățean și îl invităm pe discipolul lui Adrian Năstase să își asume responsabilitățile care îi revin ca șef vremelnic al diplomației române. De asemenea, ne întrebăm dacă exacerbarea tensiunilor cu Ungaria face parte din planul USL de a ne ține indefinit la ușile spațiului Schengen. PMP îl invită pe domnul Corlățean să deprindă reflexele diplomației europene și să nu mai alimenteze conflicte imaginare între două state membre UE și NATO”, mai afirmă vicepreședintele PMP.

Ministrul român de Externe, Titus Corlățean, consideră că președintele Traian Băsescu și premierul Ungariei, Viktor Orban, continuă să se înțeleagă foarte bine și își fac servicii în scop electoral, lucru „confirmat” de convocarea ambasadorului român la MAE ungar.

Titus Corlățean a catalogat, într-o emisiune la Digi 24, convocarea ambsadorului României la Budapesta drept „un demers diplomatic prin modalitate și conținu” care este un exercițiu de imagine, iar acest lucru îi confirmă ceea ce bănuia, și anume că Traian Băsescu și Viktor Orban „continuă să se înțeleagă foarte bine și să își facă servicii reciproce în continuare”.

Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul român în Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, într-o declarație verbală, ceea ce a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlățean, la Izvorul Mureșului și într-un interviu recent acordat cotidianului Gândul.

Titus Corlățean a declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului (Harghita), că situația actuală a relației dintre cele două state a fost generată de lipsa unor reacții ferme din partea „președintelui, premierului, Guvernului și instituțiilor publice” în 2010, atunci când Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind „comemorarea Tratatului de la Trianon” și legea privind acordarea cetățeniei ungare.

„Aceste două legi trebuiau să genereze și trebuie să genereze reacții foarte clare politice din partea președintelui, premierului și Guvernului și instituțiilor statului. Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar și de data asta într-un sistem instituționalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru națiunea ungară și de repunere în discuție a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de gravă. Iar cea de-a doua lege, a cetățeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească, această lege va avea consecințe”, a precizat Corlățean.

Corlățean a mai spus că în relația cu Ungaria nu este de acord cu „retorica războinică”, ea fiind „anacronică, populistă și necredibilă”, ci susține un dialog permanent cu Budapesta.

Ministrul Corlățean s-a referit și la evoluția relației bilaterale dintre cele două state, în contextul declarațiilor făcute de liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, Vona Gabor, dar și ale președintelui României, Traian Băsescu, potrivit cărora „România își asumă leadershipul punerii la punct a Budapestei”.

„Atunci când îți asumi, între ghilimele, leadershipul împotriva unei capitale, adică împotriva unei țări, și nu faci distincția, separarea între anumiți oameni politici și anumite atitudini extremiste și o anumită retorică și o identifici cu o țară întreagă, înseamnă că nu ai ce căuta în politică și în orice caz în politica externă”, a spus șeful diplomației românești.