New York Times: SUA ar putea invoca precedentul crizei din Kosovo pentru a interveni în Siria

Administrația Barack Obama s-ar putea inspira din modelul intervenției în criza din Kosovo pentru a lansa o operațiune militară în Siria fără un mandat ONU, afirmă oficiali americani de rang înalt citați de ediția online a The New York Times.

„Consilierii prezidențiali americani pentru securitate analizează cazul intervenției NATO în criza din Kosovo ca posibil model pentru a operațiune în Siria fără mandat ONU”, scrie ziarul The New York Times.

„În contextul în care Rusia probabil va exercita dreptul de veto în Consiliul de Securitate ONU pentru a bloca aprobarea unei intervenții militare, președintele SUA încă se gândește dacă să treacă peste o decizie a Națiunilor Unite, avertizând că, în acest caz, ar avea nevoie de o coaliție internațională solidă și de argumente legale puternice”, explică publicația americană.

MARIUS TUCĂ SHOW Adina Alberts dezvăluie efectele-minune ale autofagiei. Cum declanșăm mecanismul prin care organismul s-ar putea vindeca miraculos

13:45

REACȚIE UDMR crede că Veștea va renunța la programul lui Bolojan. Csoma Botond: „Nu dorim să luăm parte la încercări de scindare a PNL”

13:26

„Dacă Statele Unite intervin și atacă o țară fără un mandat ONU și fără a putea fi prezentate dovezi clare, atunci vor apărea semne de întrebare privind legitimitatea intervenției din punctul de vedere al legislației internaționale și oare vom avea o coaliție funcțională?”, a declarat Obama, vineri, la CNN, comentând presupusul atac chimic care ar fi avut loc pe 21 august la Damasc, pe care l-a catalogat drept o sursă de „grave preocupări”.

O echipă de experți ONU se află în Siria, dar regimul sirian trebuie să aprobe o anchetă în cazul atacului, iar zona este sub controlul insurgenților.

Kosovo reprezintă un precedent evident pentru Administrația Obama întrucât Serbia, la fel ca Siria, era acuzată de masacre, iar Moscova susținea regimul de la Belgrad, așa cum îl susține și pe cel de la Damasc. În anul 1999, Administrația Bill Clinton s-a folosit de susținerea din partea NATO și de argumentul protejării civililor vulnerabili pentru a justifica raiduri aeriene împotriva armatei sârbe, timp de 78 de zile.

Opoziția siriană susține că forțele subordonate regimului Bashar Al-Assad au utilizat arme chimice în apropiere de Damasc, atacul soldându-se, potrivit insurgenților, cu peste 1.000 de morți. Armata siriană a dezmințit categoric utilizarea de arme chimice la periferia orașului Damasc. La rândul său, regimul Bashar al-Assad afirmă că forțele insurgente subordonate opoziției au utilizat arme chimice la Damasc.

Iranul, principalul aliat regional al Siriei, a avertizat că se opune ferm oricărei intervenții militare străine.

Rusia, princialul aliat al Siriei pe scena internațională, a atribuit insurgenților sirieni presupusul atac cu arme chimice care ar fi avut loc la Damasc pe 21 august, afirmând că este un act de manipulare în scop propagandistic. „Opoziția siriană refuză să ofere acces anchetatorilor la locul incidentului. Apar din ce în ce mai multe dovezi că este vorba de un act criminal plănuit cu mult înainte, un act provocator. Pe Internet, relatările despre incident circulau cu câteva ore înainte de așa-numitul atac. Este o acțiune premeditată”, a reacționat Aleksandr Lukașevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. „În contextul acestui nou val de propagandă antisiriană, credem că apelurile unor capitale europene de a face presiuni asupra Consiliului de Securitate ONU și de utilizare a forței sunt inaccceptabile”, insistă Ministerul rus de Externe.

Pentagonul deja a început mobilizarea forțelor în apropierea Siriei, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, sugerând că se pregătește o eventuală intervenție militară în această țară.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent și cu un conflict armat între forțele insurgente ale opoziției și serviciile de securitate subordonate regimului Bashar Al-Assad. Bilanțul confruntărilor este, potrivit estimărilor ONU, de cel puțin 100.000 de morți.