Angela Merkel joacă pentru prima dată „cartea feminină”, în cei 33 de ani de carieră politică

Cancelarul german Angela Merkel este considerată „femeia cea mai puternică din lume” dar ea nu a jucat niciodată până în prezent cartea feminină,  în cei 33 de ani de carieră politică, relatează AFP.

La vârsta de 59 de ani, ea a eliminat nenumărați oameni politici, fără să promoveze însă niciodată cauza femeilor.

Dar în timpul campaniei pentru alegerile legislative de duminică, la încheierea cărora ar urma să obțină cel de-al treilea mandat de patru ani, Merkel a surprins ridicând cortina asupra unor aspecte mai personale.

„Cancelarul lucrează la modificarea imaginii sale, având în mare parte ca destinatar electoratul feminin, și vrea să transforme «Merkel mașina care rezolvă criza din zona euro» într-un oficial politic cu față umană”, afirmă săptămânalul Der Spiegel.

FLASH NEWS Povestea trupei care a dus România pe locul 3 la Eurovision: cine sunt cei 4 artiști din trupa Alexandrei Căpitănescu

12:24

INEDIT Cătălin Constantinescu, geniul roboticii la numai 17 ani. A luat premiul întâi la nivel internațional pentru o invenție care poate salva vieți

12:00

Potrivit sondajelor, ea dispune de un avans confortabil în fața rivalului său social-democrat Peer Steinbrück, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.

Dar cu 32 de milioane de alegătoare și 30 de milioane de alegători, votul femeilor este crucial.

Desemnată femeia cea mai puternică din lume de către revista Forbes, în șapte din cei opt ani de guvernare, acest doctor în fizică, pe care militanții partidului său conservator CDU o supranumesc Mutti (mama) pentru latura sa reconfortantă și pragmatică, apare foarte machiată pe site-ul său de campanie, privindu-l cu dragoste pe soțul său, doctor în chimie.

S-ar putea crede că el, Joachim Sauer, este candidatul.

„Acasă, departe de vacarmul politicii, pot să îmi eliberez spiritul, să citesc și să îmi recapăt forțele în familie”, scrie ea, ceea ce a determinat mai mulți comentatori să spună că Merkel „joacă rolul femeii casnice”.

„Îmi place să gătesc, iar mâncărurile mele favorite sunt «ruladele» și supa de cartofi”, continuă ea. „Soțul meu se plânge rar. Numai atunci când nu este destul aluat pe crumble”.

Potrivit jurnalistei și scriitoarei Bascha Mika, Merkel a întors în favoarea sa apelativul sexist „Mutti”.

„Ea a profitat de ceea ce era o insultă și a făcut din aceasta o imagine de mamă a națiunii, care vă preia grijile, care are totul sub control”, comentează ea pentru AFP.

„Cred că este ingenios dar și nefast, deoarece ea îi tratează pe alegători ca pe niște copii, le spune «nu vă faceți griji, mă ocup eu de tot», este gradul cel mai înalt al depolitizării”, continuă Mika.

Rivalii lui Merkel o acuză periodic că sufocă dezbaterile spinoase, despre o eventuală intervenție militară în Siria sau despre o reducere a datoriei Greciei, spre exemplu, pentru a adormi electoratul.

Merkel a acordat în mai un interviu revistei pentru femei Brigitte, dezvăluind că este atrasă de „ochii frumoși” ai bărbaților sau glumind despre „capacitatea sa de cămilă” de a stoca energie pentru nopțile lungi nedormite la Bruxelles.

Cu această ocazie, ea a rezumat: „nu sunt o feministă, dar sunt un exemplu interesant de model feminin”.

Dacă până în prezent nu a încercat să joace „cartea feminină” este pentru că îi este total străină, deoarece a crescut într-o „democrație populară”, unde rolurile sociale erau mult mai puțin definite de sex decât în vest, potrivit lui Mika.

„Spre deosebire de Hillary Clinton sau Margaret Thatcher, care erau nevoite să le țină piept bărbaților, ea poate să se comporte cu duritate sau răceală, dar fără să fie nevoită să o arate”, analizează ea. „Este o femeie puternică, pur și simplu”.

„Femeile originare din Germania de Est au tendința de a fi fermecător de pragmatice”, adaugă ea.

Iar acest pragmatism se aplică și „feminismului” său și politicii sale în favoarea egalității între sexe. Pe acest teren, ea a părut că le fură idei adversarilor săi, dar a acceptat, de asemeneam propunerea aliaților săi bavarezi de a acorda o alocație părinților care își țin copiii acasă. Doar la presiunea ministrului Muncii Ursula von der Leyen ea a acceptat să impună obiectivul de 30 la sută femei în CA în 2020.