AFP: În Balcani, cursa după aur generează temeri privind poluarea mediului

Proiectele unor mine de aur din România și Grecia generează proteste vehemente, în timp ce oamenii de știință și ecologiștii apreciază că riscurile sunt mai mari decât beneficiile promise, relatează AFP.

În România, grupurile canadiene Gabriel Resources și Eldorado Gold speră să înceapă extracția de aur în 2016.

Eldorado Gold intenționează să deschidă o mină în 2016 și în peninsula greacă Halkidiki.

Companiile promit mii de locuri de muncă și miliarde de dolari ca investiții în economiile însetate de capital.

Dar experții și opozanții subliniază că minele sub cerul liber vor lăsa urme adânci în niște regiuni pitorești.

MILITAR Statele europene pun la cale o operațiune pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz fără implicarea directă a alianței NATO

23:12

RĂZBOI Ucraina a planificat trimiterea unui roi de 1.000 de drone pentru a paraliza aeroporturile din Moscova. Ce a dus la anularea operațiunii

22:58

„Spre deosebire de alte sectoare, industria minieră creează puține locuri de muncă”, a declarat pentru AFP analistul economic Răzvan Orășanu.

La Roșia Montană (nord-vest), Gabriel Resources promite 5,2 miliarde de euro beneficii pentru România și 900 de locuri de muncă în cei 16 ani cât va dura extracția a 300 de tone de aur.

Mina, care va conduce la distrugerea a patru munți și va necesita aproximativ 12.000 de tone de cianuri pe an, presupune riscuri de poluare și amenință galeriile miniere romane, potrivit experților.

„Această mină nu reprezintă o soluție de dezvoltare durabilă și nu va rezolva problemele economice și sociale din regiune”, a subliniat Academia Română, cea mai înaltă instanță științifică a țării.

Academia a enumerat 21 de argumente împotrivă, între care riscul unor seisme provocate de utilizarea explozibililor sau scurgeri dintr-un enorm lac de decantare.

„Acest proiect este prea sensibil pentru o țară ca România, unde instituțiile nu sunt pregătite să gestioneze un eventual accident ecologic”, a declarat pentru AFP analistul economic Cristian Grosu.

În așteptarea unei autorizații de mediu de zece ani, proiectul a generat proteste sporadice.

Dar un proiect de lege adoptat în august de Guvern care ar permite companiei să ocolească legile pentru a-și pune în aplicare planurile a declanșat un val de contestare fără precedent.

Duminică, peste 20.000 de români au ieșit în stradă pentru a-și exprima opoziția.

În Grecia, manifestații deseori violente au izbucnit împotriva proiectului Eldorado Gold de a săpa în apropiere de Olympiada, pământul natal al filosofului Aristotel.

Compania promite să investească un miliard de dolari până în 2016, una dintre cele mai mari investiții private ale momentului într-o țară în criză, și să creeze 4.200 de locuri de muncă.

Locuitorii și ecologiștii, cărora li s-a alăturat opoziția de stânga, denunță riscurile pentru mediu într-o regiune cunoscută pentru zonele sale istorice și plaje.

Eldorado prevede o mină la Certej (vestul României) dar autorizația sa de mediu a fost contestată în justiție de Guvern.

„Nu avem altă opțiune decât să așteptăm decizia justiției”, afirmă pentru AFP Nicolae Stanca, directorul filialei române a Eldorado, Deva Gold, asigurând că firma a respectat la literă legislația.

Eldorado vrea să extragă 50 de tone de aur și promite 800 de locuri de muncă și 3,5 miliarde de dolari beneficii pentru România.

Dacă în Halkidiki sau Roșia Montană locuitorii nu pot decât să își imagineze consecințele unui dezastru ecologic, Baia Mare, oraș din nordul României, a cunoscut unul legat de aur, descris în perioada respectivă drept cel mai grav după Cernobîl.

În ianuarie 2000, circa 100.000 de metri cubi de apă amestecată cu cianură provenită din tratarea aurului s-au deversat într-un râu după ruperea unui baraj, contaminând grav Dunărea.

Grupul kazah SAT&Co vrea în prezent să deschidă o uzină de tratare a deșeurilor miniere închisă după accident.

„Am construit o nouă uzină de tratare a apelor și am consolidat digul”, a declarat pentru AFP directorul Sergiu Chircă, vorbind despre investiții de 70 de milioane de dolari pentru extragerea a cinci tone de aur.

Dar primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, este ferm.

„Nu vrem repetarea catastrofei din 2000”, a declarat el pentru AFP. „Este în joc viața oamenilor și aceasta contează cel mai mult”.