Astronomii au descoperit cea mai îndepărtată galaxie cunoscută până în prezent

Astronomii au descoperit cea mai îndepărtată galaxie cunoscută până în prezent, în cadrul unui studiu care a făcut ca percepția oamenilor de știință asupra Universului să avanseze până la aproximativ 700 de milioane de ani după momentul nașterii acestuia, informează Reuters.

Lumina emisă de această galaxie, denumită z8_GND_5296, a avut nevoie de 13,1 miliarde de ani pentru a ajunge la telescopul spațial Hubble și la Observatorul Keck din Hawaii – ambele au detectat galaxia în infraroșu.

„Învățăm atât de multe lucruri despre o regiune atât de îndepărtată în timp încât ne este greu să o înțelegem. Această galaxie se află la aproape 13,1 miliarde de ani în urmă și asta se întâmpla cu 8 miliarde de ani înainte ca Soarele nostru să se nască și, desigur, cu mult mai mult înainte ca viața să apară”, a spus coordonatorul studiului, Steven Finkelstein, profesor la Universitatea Texas din Austin.

CONTROVERSĂ Haos la alegerile din Zambia. Numărarea voturilor a fost suspendată temporar din cauza violențelor și a furtului buletinelor de vot deja ștampilate

21:02

REACȚIE Adrian Toni Neacșu cere explicații publice de la CCR după întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan: „S-a întâlnit pe ascuns cu reclamanții”

20:41

În mod surprinzător, dintr-un total de 43 de candidați – galaxii îndepărtate -, z8_GND_5296 a fost singura care a prezentat dovezile chimice-cheie de care oamenii de știință au nevoie pentru a-i confirma distanța.

Steven Finkelstein și colegii săi au început să se întrebe dacă descoperirea lor nu le-a oferit cumva un indiciu pentru descifrarea unui mister și mai mare: Cât de curând a străpuns lumina emisă de primele stele și galaxii vălul obscur de hidrogen gazos care a existat la începutul Universului?

Cercetătorii consideră că, la un anumit moment, razele ultraviolete puternic încărcate energetic provenind dintr-o stea care a explodat au despărțit atomii de hidrogen intergalactic în electroni și protoni. Odată ionizat, hidrogenul devine conductor electric și nu mai dispersează lumina.

Acest proces ar fi putut să se întâmple pe vremea când galaxia z8_GND_5296 exista.

Galaxia, care are o masă de aproximativ un miliard de ori mai mare decât cea a Soarelui, prezintă două caracteristici neobișnuite, care ar putea fi unul dintre motivele pentru care galaxia este vizibilă, pe care celelalte galaxii potențial surori nu le prezintă.

Mai întâi, z8_GND_5296 generează stele cu un ritm foarte rapid, formând de 100 de ori mai multe decât Calea Lactee și fiind, din acest motiv, mai strălucitoare decât alte galaxii candidate.

În al doilea rând, această galaxie conține un procentaj surprinzător de mare de elemente chimice mai grele decât hidrogenul și heliul.

Aceste elemente sunt generate de fuziunile nucleare din interiorul stelelor, așadar, ori această galaxie conține rămășițele explodate provenind de la multe stele masive, ori s-a format într-o regiune a spațiului care a fost „semănată” anterior cu rămășițele unei generații precedente de stele.

Cercetătorii americani speră să realizeze o cercetare mai amănunțită a galaxiilor străvechi cu ajutorul telescopului spațial Hubble, însă mai multe detalii despre z8_GND_5296 vor trebui să aștepte probabil până când NASA va lansa telescopul James Webb.

Mult așteptatul telescop care îl va înlocui pe Hubble, telescopul spațial James Webb, care a costat 8,8 miliarde de dolari, va fi lansat în anul 2018.

Studiul astronomilor americani a fost publicat în această săptămână în revista Nature.