Evaluarea națională, admiterea la liceu și bacalaureatul după modelul testelor PISA, din 2019

Evaluarea națională, admiterea la liceu și bacalaureatul vor fi date, din 2019, după modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate luni de Guvern, care modifică Legea educației introdusă în mandatul lui Daniel Funeriu.

Ordonanța a fost adoptată pentru a permite derularea în condiții normale a procesului de învățământ, subliniază ministrul Educației, Remus Pricopie.

Prin acest act normativ, sunt aduse modificări atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel superior.

Una dintre modificări reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare națională, admitere la liceu și bacalaureat, începând cu generațiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul școlar 2015-2016.

EDUCAȚIE Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. Probele scrise încep luni, 10 august. Ce trebuie să știe toți candidații

12:14

APĂRARE Musk refuză cererea lui Zelenski de folosi Starlink pentru atacurile asupra Rusiei

12:14

„Nu respingem conceptul de abordare interdisciplinară a examenelor, dar nu îl poți aplica fără pregătire prealabilă. De aceea, primul an în care vor fi susținute examenele după modelul evaluărilor PISA va fi 2019”, a explicat Pricopie.

Potrivit ministrului, Legea educației (nr. 1/2011) introduce noi forme de susținere a examenelor de evaluare națională, admitere la liceu și bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuși, a explicat el, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educație în anul școlar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, și la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, începând cu anul școlar în curs (2013-2014), evaluări care sunt concepute după modelul testelor internaționale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011″, a mai spus Pricopie.

Practic, prin această modificare, introducerea noilor forme de susținere a examenelor este amânată până în 2019, pentru ca acestea să poată fi pregătite.

PISA este o evaluare standardizată internațional, proiectată împreună de către țările participante. România participă la aceste testări din 2000.

Ultima testare PISA, de pildă, a conținut atât itemi ce vizează competențele de matematică și rezolvare de probleme în situații autentice ce pot fi întâlnite în viața adultă (în pondere de 75%), cât și de citire sau lectură (15%) și științe (10%).

O altă modificare adusă de OUG importantă constă în menținerea duratei de patru ani pentru ciclul gimnazial și liceu.

„Documentul menține forma existentă a ciclului gimnazial și elimină forma propusă spre implementare, prin adoptarea Legii nr. 1/2011, care prevedea trecerea clasei a IX-a în învățământul gimnazial și reducerea liceului la o durată de trei ani. Vorbim de creșterea duratei învățământului obligatoriu de la 10 la 11 ani. Prin introducerea clasei pregătitoare și prin menținerea duratei de patru ani a
liceului, învățământul obligatoriu crește de la o durată de 10 ani la una de 11 ani. Prin urmare, învățământul obligatoriu va fi format din: clasa pregătitoare; clasele I – VIII; clasele IX – X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai școlii profesionale, pentru cei care aleg traseul învățământului profesional și tehnic”, a precizat Pricopie.

Același act normativ va acorda dreptul absolvenților învățământului profesional să continue studiile liceale la forma de învățământ cu frecvență.

„Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, acordă posibilitatea absolvenților învățământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, să urmeze cursurile învățământului liceal, doar la forma cu frecvență redusă. Având în vedere că absolvenții învățământului profesional sunt în marea lor majoritate minori și se află într-un parcurs normal al educației lor (fără să fi părăsit sistemul de educațțe), manifestând interes pentru creșterea nivelului de educație și formare profesională, prin adoptarea OUG li se acordă posibilitatea de a-și completa educația și pregătirea profesională, inclusiv prin forma de învățământ cu frecvență”, a detaliat ministrul.

Referitor la clasa pregătitoare, aceeși OUG precizează modalitatea de notare și evaluare a elevilor, fiind excluse notele și calificativele.

„În legislația actuală, nu este reglementată modalitatea de notare și evaluare pentru clasa pregătitoare. Prin modificările aduse se precizează foarte clar că elevii din clasa pregătitoare nu vor fi evaluați prin note sau calificative”, a precizat ministrul Educației.

O altă reglementare prevăzută în OUG face referire la trasportul local în comun la preț redus, pentru elevii din profesional. Astfel, se va acorda tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun și elevilor din învățământul profesional. În prezent, se asigură tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun doar pentru elevii din învățământul obligatoriu și liceal, creându-se, potrivit Ministerului Educației, o situație discriminatorie pentru elevii din învățământul profesional.

„Ca urmare, se impune completarea articolului 84 din Legea nr. 1/2011, pentru a include printre beneficiarii tarifului redus la transportul în comun și elevii din învățământul profesional”, a precizat ministrul Educației.

O altă reglementare din OUG vizează extinderea cadrului legal pentru subvenționarea costurilor aferente frecventării liceului și pentru elevii din mediul urban care provin din familii sărace.

Legislația actuală prevede posibilitatea sprijinirii financiare în vederea continuării studiilor liceale doar pentru elevii din mediul rural. Prin noile prevederi, se extinde cadrul legal pentru subvenționarea costurilor aferente frecventării liceului și pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.

Remus Pricopie a mai spus că OUG aduce precizări suplimentare și privind modalitatea de utilizare a resurselor financiare la nivelul unităților de învățământ.

„Legislația actuală nu precizează foarte clar modalitatea de transfer a resurselor financiare de la o unitate de învățământ la alta. Prin modificările aduse la Legea nr. 1/2011, se clarifică acest subiect, astfel încât la sfârșitul anului să poată fi mutați banii de la școlile care au spre cele care nu au bani”, a explicat ministrul.

Aceeași OUG extinde de la trei la șase ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învățământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obținute la concursul de titularizare

„Cadrele didactice netitulare calificate, care au participat în ultimii 6 ani la concursul național unic de titularizare, au obținut cel puțin nota/media 7 și au ocupat un post/catedră, au posibilitatea de a deveni titulare în sistemul de învățământ preuniversitar, după parcurgerea unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educației naționale”, a precizat ministrul Pricopie.

Ordonanța aduce precizări și în ceea ce privește organizarea învățământului postliceal, a modalităților de finalizare a studiilor acestui tip de învățământ, dar și corelarea pregătirii postliceale cu Cadrul Național al Calificărilor.