Președintele CSM „caută soluții” pentru temutele completuri de 5 de la Curtea Supremă care i-au condamnat pe Năstase, Voicu și Remeș

Președintele CSM a anunțat că legislația privind modul în care sunt compuse completurile de cinci judecători de la Curtea Supremă, cele care pronunță sentințele definitive în marile dosare de corupție, va fi modificată. O comisie a CSM lucreză la modificarea legii 304/2004 privind statutul magistratului care prevede cum sunt alese completurile de cinci judecători de la Curtea Supremă. Președintele comisiei a declarat pentru gândul că el personal susține menținerea completurilor de cinci de la Curtea Supremă. Anul trecut, în iunie, Ministerul Justiției a propus desființarea completurilor de cinci, cele care l-au condamnat pe Adrian Năstase.

Dezbaterea legată de completurile de cinci judecători a revenit în spațiul public după cea de a doua condamnare definitivă a lui Adrian Năstase la patru ani de închisoare în dosarul Zambaccian. Însuși Năstase a acuzat cele două completuri de cinci de la Curtea Supremă. „Nu consider că cele două completuri de recurs de la ICCJ, conduse de judecătorii cenzurați de Băsescu (vă aduceți aminte de refuzul său de a o numi ca președintă a ICCJ pe judecătoarea Bărbulescu?) pot fi identificate cu ‘justiția din România’. Ele reprezintă, din păcate, justiția politică a lui Băsescu, un instrument de luptă, sub aparența justiției, împotriva adversarilor politici”, a precizat Năstase pe bloc într-o postare rececentă.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu, după ce Guvernul Mureșan a picat la vot: „PSD este pregătit să construiască o alternativă la austeritatea de până acum”. „Am mai pierdut 10 zile din cauza orgoliilor”

16:33

REACȚIE USR, partid cu 8% în sondaje, cere alegeri anticipate, după eșecul guvernului Mureșan

16:30

De altfel, pe parcursul proceselor sale, Năstase a militat public pentru revenirea la celebrele completuri de 9 judecători din care făceau parte și judecători de la secțiile civile și comerciale alături de judecătorii de la secția penală a Curții Supreme.

Într-o conferință de presă, noul președinte al CSM, Adrian Bordea, a fost întrebat dacă are în „vedere modificarea legii 202/2010 privind completurile de 5 judecatori pentru că se ridică probleme foarte mari sau semne de întrebare cu privire la imparțialitate, la repartizarea aleatorie a dosarelor”. Răspunzând la această întrebare, Bordea declara că în acest moment „caută soluții” pentru completurile de cinci judecători. Șeful CSM nu a explicat, însă, care ar fi aceste soluții. Contactat de gândul, președintele CSM Adrian Bordea a explicat că o comisie a consiliului analizează subiectul și că „îndată ce concluziile comisiei vor fi cristalizate, ele vor fi publicate”.

Bordea nemulțumit că la ICCJ sunt doar două complete de cinci

Prezent la ședința de miercuri 15 ianuarie a secției de judecători a CSM, Bordea a fost chestionat față de modificările ce vizează compunerea completurilor de cinci de la Curtea Supremă. Bordea a explicat că „legea este perfectibilă” în privința completurilor de cinci. Bordea a lăsat să se înțeleagă faptul că una dintre probleme ar fi existența a numai două completuri de cinci judecători. „Nu, n-am spus de imparțialitate, am spus numai de repartizare aleatorie pentru că, într-adevăr, în momentul în care ai două completuri sau pică la unul sau pică la celălalt dosarul”, a precizat Bordea

Este vorba de comisia 1 a CSM condusă de judecătorul Mircea Aron, membru al CSM. Contactat de gândul, judecătorul a explicat că, într-adevăr, comisia are în analiză legile de funcționare ale sistemului judiciar – legea 303/2004 privind statutul magistratului, 304/2004 privind organizarea judiciară. Legea 304/2004 este cea care face referire la compunerea completurilor de cinci judecători de la Curtea Supremă.

„Va exista o discuție și pe marginea completurilor de cinci. Noi îi vom întreba pe colegii de la Curtea Supremă, dar cred că vor dori ca sistemul actual să fie păstrat. Sigur că au apărut discuții în spațiul public despre cine conduce aceste completuri, adică președintele și vicepreședintele ICCJ sau dacă completurile de cinci să fie conduse de un alt judecător. Nu cred, însă, că vor dori colegii să se renunțe la completele de trei respectiv cinci”, a explicat judecătorul Mircea Aron. În opinia sa sistemul actual adică judecare pe fond de un complet de trei și în recurs la completul de cinci este adecvat. Judecătorul a precizat că dezbaterile pe modificările legate de legea 304 ar putea fi terminate în toamna acestui an.

Completurile de cinci judecători au ajuns în atenția publicului după intrarea în vigoare a legii Micii Reforme prin care procesele penale care se judecă pe fond, adică încep la Curtea Supremă se judecă în recurs de un complet de cinci judecători ai secției penale. Până atunci procesele precum cel al lui Adrian Năstase erau judecate de un complet de 9 judecători, dar care nu făceau parte exclusiv din secția penală. Astfel se ajungea la situația în care un dosar penal era judecat de judecători de la secția civilă care nu erau specialiști în drept penal. Completul de cinci judecători a devenit spaima politicienilor, în special după condamnările lui Năstase, Cătălin Voicu, Decebal Traian Remeș, etc.

Ministerul Justiției a propus eliminarea completurilor de cinci

În iunie 2013, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a fost la un pas să desființeze completurile de cinci judecători. Mai precis, Comisia Juridică a dezbătut o serie de modificări la Codul de Procedură Penală. În Senat, s-a hotărât că de la 1 februarie 2014, la Curtea Supremă vor funcționa mai multe completuri de cinci judecători, alese prin tragere la sorți. La finalul anului trecut, Curtea Supremă a hotărât că pentru 2014 vor funcționa două completuri de de cinci judecători unul condus de Livia Stanciu (președintele ICCJ), celălalt condus de Ionuț Matei (vicepreședintele instanței).

După dezbaterile din Senat, la Camera Deputaților, președintele Curții Supreme, Livia Stanciu a explicat pe 25 iunie de ce e nevoie de completurile de cinci judecători, că vor fi alese prin tragere de sorți și că pe noul Cod de Procedură pot exista chiar și mai mult de două astfel de completuri dar că decizia este a Curții Supreme. Potrivit înregistrărilor sedinței din 25 iunie 2013, membri comisiei păreau de acord cu această soluție.

Pe 26 iunie, dezbaterile din Comisia Juridică au fost reluate. De acestă dată însă Ministerul Justiției a promovat pe ultima sută de metri un amendament prin care susținea că la Curtea Supremă procesele pe fond să fie judecate de un judecător iar în recurs de un complet de trei judecători. Cu alte cuvinte se eliminau completurile de cinci judecători.

Propunerea MJ a fost susținută de către deputatul PPDD, Luminița Adam. „Nu cred că la ICCJ dosarele trebuie să mai fie judecate de completuri de trei judecători și de cinci. Acolo ajung cauze care judecă și la judecătorie. Nu înțeleg de ce trebuie să fie completuri de 3 și de 5. Cum pot să judece mai bine trei sau cinci judecători față de unul sau completurile de trei”, a precizat în iunie 2013, deputatul PPDD. Teodor Nicolescu, deputat PNL și secretar general al Comisiei Juridice a precizat că partidul său suține completurile de cinci la Curtea Supremă. „Credem că e o soluție corectă ca la ICCJ dosarele să fie judecate în complet de cinci”, a explicat Nicolescu.

Amendamentul Ministerului Justiției a fost însă votat de comisie. După o jumătate de oră, membrii comisiei au revenit. Bogdan Ciucă, deputat PC și președinte al comisiei a propus eliminarea amendamentului adoptat și revenirea la forma inițială. Astfel că în Noul Cod de Procedură Penală sunt prevăzute completurile de cinci judecători.