„Târgul mărțișorului”, la Muzeul Țăranului Român din Capitală

Potrivit sursei citate, Mărțișor, Mărțișug sau Marț era consemnat de Simion Florea Marian, unul din etnologii importanți ai începutului de secol XX, ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani – obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu, ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau, după 12 zile, în pom, ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța același fir roșu cu alb, ca să fie sănătoase și, la fel, bune de rod. Preluat de lumea urbană și devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și, mai nou, cadou.

Povestea mărțișorului supraviețuiește, în diferite forme, până în contemporaneitate: de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.

SCANDALMario de Mezzo îl acuză pe senatorul AUR Titi Stoica că a venit beat la o emisiune TV

23:48

RĂZBOIRăzboiul dintre Rusia și Ucraina a ajuns până în Marea Baltică. O dronă ucraineană a lovit o navă de război rusească în Golful Finlandei

23:14

Intrat în obișnuința publicului bucureștean, „Târgul mărțișorului” a oferit publicului, prin criteriile de selecție care au vizat valoarea obiectului handmade și inovația, un grad de creativitate care a situat participanții în sfera artistică și a unui meșteșug capabil să fie reînnoit cu diverse valențe și să comunice cu expresivitate, imaginație, simț al umorului, o bună stăpânire a materiilor cu care sunt create.

Potrivit Muzeului Țăranului Român, în toți acești ani, publicul s-a obișnuit cu o ofertă foarte bogată, ușor reperabilă prin diversitatea și unicitatea mărțișoarelor, fie că au avut ca sursă de influență lumea țărănească, fie că au conturat noi forme ale creativității urbane (de la obiectul manufacturat la amprenta unui design contemporan, de la semnul zodiacal sau trifoiul norocos la banda desenată sau personaje din mitologia țărănească și urbană). De asemenea, s-a încercat aducerea în atenția publicului cumpărător a anumitor categorii de mărțișoare care trimit la o serie de revizitări ale trecutului recent, ca de exemplu, mărțișorul de oraș, mărțișorul rustic, mărțișorul croșetat sau tip goblen, mărțișorul de Fond Plastic, mărțișorul tradițiilor reinventate sau miniaturile din sticlă ale anilor ’80, ca un contrapunct la creațiile ultimilor ani în care principala expresie este cea a obiectului handmade.

Povestea mărțișorului a continuat să se re/scrie în șnururi simple alb-roșii, monede prinse în cusături, fire de lână, fetru, lut și lemn, hârtie manuală, piele, plastic, metal și, în cele din urmă, orice materii reciclate și interesant exploatate.

Ca de obicei, la târg vor fi și produse dulci de turtă dulce, kürtÅ‘s kalács, mere și prăjituri de casă, suc natural de mere, miere și dulcețuri.

De asemenea, în perioada târgului se vor organiza și ateliere de creativitate. Astfel, pe 28 februarie, în intervalul orar 11.00 – 12.00, se desfășorară Atelierul de făcut șnururi de mărțișor, cu Ruxandra Grigorescu, la Atelierul de creativitate pentru copii, iar în data de 1 martie, între orele 11.00 – 12.00, are loc Atelierul de făcut șnururi de mărțișor, cu Genoveva Sauciuc, la Atelierul de creativitate pentru copii și adulți.

Publicul interesat poate participa la târg în perioada 27 februarie – 2 martie 2014, între orele 10.00 – 18.00.

Biletele de intrare la târg pot fi achiziționate la prețurile de 4 lei (preț întreg), respectiv 2 lei (preț redus pentru elevi, studenți și pensionari).