Cum vrea administratorul judiciar Remus Borza să scoată Hidroelectrica din insolvență

Administratorul judiciar Remus Borza a declarat că adevărații creditori ai Hidroelectrica sunt 12 bănci, care nu au fost citate de Curtea de Apel.

„Vom folosi contestația în anulare la Curtea de Apel, care este calea pe care o au la îndemână creditorii. Aceștia nu au fost citați de Curtea de Apel la termenul de marți. Adevărații creditori ai Hidroelectrica sunt 12 bănci, care însă nu au fost citate. Instanța a spus că nu a fost nevoie să fie citate”, a precizat Borza.

Adunarea Generală a Acționarilor a Hidroelectrica l-a numit vineri ca administrator special al companiei pe Gabriel Dumitrașcu, șeful Direcției Privatizare din Departamentul pentru Energie, potrivit unui comunicat al companiei de stat.

ACCIDENT Imagini de coșmar pe A2. Tiruri și mașini pulverizate într-un accident în lanț care a oprit complet circulația pe sensul spre București

00:42

ULTIMA ORĂ Prima reacție a lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății care a blocat achizițiile de vaccinuri. Pfizer a mers în instanță, Moderna a renunțat

00:29

Printre atribuțiile administratorului special se numără și propunerea unui plan de reorganizare a companiei aflată în insolvență.

„Împreună cu administratorul judiciar, Euro Insol, vom relua etapa finală a ieșirii din insolvență și, în același timp, vom pregăti societatea pentru reluarea cu succes a procesului de listare la bursă (programat pentru luna iunie – n.r.). În pofida momentelor mai grele prin care trece, Hidroelectrica are o poziție financiară solidă, active importante și valoroase și rezultate foarte bune în ultimul bilanț, ceea ce mă îndreptățeste să asigur că societatea va rămâne integral în proprietatea celor doi acționari, statul român și Fondul Proprietatea”, a declarat Dumitrașcu în comunicat.

Potrivit lui Borza, Hidroelectrica a înregistrat anul trecut un profit brut de 900 milioane de lei și o cifră de afaceri de circa 3 miliarde de lei.
Hidroelectrica a reintrat în insolvență după ce Curtea de Apel București a admis recursurile formulate de traderii de energie Alpiq, Energy Holding și EFT, dar și de Andritz Hydro, Alro, Elsid Titu și Direcția Venituri Buget Local Sector 2.

Astfel, Curtea de Apel a admis recursul formulat de Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România, Andritz Hydro și Direcția Venituri Buget Local Sector 2 împotriva sentinței Tribunalui București din 26 iunie 2013 prin care a fost închisă procedura de insolvență a Hidroelectrica și a trimis cauza spre rejudecare, potrivit datelor Fondului Proprietatea, acționar minoritar al producătorului de energie.
Totodată, instanța a admis și recursul înaintat de Alpiq RomIndustries privind denunțarea unilaterală a contractului de vânzare – cumpărare energie.
Alro Slatina, Elsid Titu și Alpiq RomIndustries au câștigat recursul privind tabelul preliminar al creditorilor, astfel că Tribunalul București va judeca și această cauză.

Alro a avut câștig de cauză și în dosarul privind măsura de aplicare a clauzei de forță majoră, Curtea de Apel trimițând și acest dosar spre rejudecare la Tribulaul București. Hidroelectrica a activat în 2011 și 2012 de două ori clauza de forță majoră, ca urmare a secetei care a dus la scăderea debitelor râurilor.
Curtea de Apel București a admis și recursul firmelor Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustrie privind opoziția deschiderii procedurii reorganizării și a trimis cauza spre rejudecare.
Administratorul judiciar al Hidrolectrica, firma Euro Insol, a denunțat în vara lui 2012 contractele de furnizare a energiei încheiate cu Alpiq RomIndustries și Alpiq RomEnergie, firme din grupul elvețian Alpiq, Energy Holding, EFT România și EFT AG (Elveția).

Borza afirma în septembrie 2012 că valoarea sumelor cu care au dorit să se înscrie așa-zișii „băieții deștepți” în tabelul preliminar al creditorilor Hidroelectrica, aflată în insolvență, se ridică la 870,5 milioane lei, pretențiile fiind respinse de administratorul judiciar.
Singurul trader de energie care a solicitat despăgubiri ca urmare a denunțării contractelor bilaterale a fost Alpiq Romindustries, care a cerut 527,7 milioane de lei, spunea Borza.
El menționa că restul firmelor au cerut despăgubiri pentru beneficii nerealizate în perioada în care Hidroelectrica a activat clauza de forță majoră din cauza secetei.

În ianuarie 2013, Euro Insol a denunțat actele adiționale la un contract de 71,5 milioane de euro încheiat între Hidroelectrica Andritz Hydro din Austria pentru retehnologizarea hidrocentralei Gogoșu de pe Dunăre.

Hidrolectrica s-a aflat în insolvență în perioada iunie 2012 – iunie 2013, principalul motiv fiind vânzarea energiei la prețuri sub nivelul pieței prin contracte preferențiale încheiate cu „băieții deștepți” din energie.

Euro Insol a arătat, într-un raport privind cauzele insolvenței companiei de stat, că acordurile bilaterale de vânzare a energiei au generat pierderi de 1,2 miliarde de euro în perioada 2006-2012, din cauza prețurilor mici la care beneficiarii au cumpărat electricitatea.
Statul controlează 80,05% din capitalul Hidroelectrica, iar Fondul Proprietatea are o participație de 19,94%.
Hidroelectrica are o capacitate de producție instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităților de producție din România, și asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate.