China ia o decizie care provoacă îngrijorări. „Credem că pacea poate fi păstrată doar fiind noi înșine mai puternici”

Cheltuielile militare ale țării vor atinge în acest an 808,23 miliarde de yuani (95,9 miliarde de euro), a anunțat Ministerul de Finanțe într-un raport pregătit pentru o sesiune a Adunării Naționale Populare (ANP) a Parlamentului chinez.

Ca o dovadă a ambițiilor sale de a-și consolida statutul de putere militară, Beijingul și-a sporit periodic cheltuielile pentru Apărare, care au crescut cu 11,2 la sută în 2012, apoi 10,7% în 2013.

Bugetul apărării chinez este al doilea cel mai ridicat din lume, dar se află cu mult în spatele celui al Statelor Unite (632,8 miliarde de dolari așteptați în acest an, respectiv 460 de miliarde de euro).

EXCLUSIV Cristoiu, verdict necruțător: Nicușor Dan a nimerit din greșeală președinte

19:37

REACȚIE Lider PNL: „PSD trebuie să învețe diferența dintre un partener loial și un vânător de zestre”

19:29

Experții occidentali se declară convinși că cheltuielile militare reale ale Beijingului depășesc cu mult valorile anunțate. Pentagonul a apreciat astfel că China a cheltuit în 2012 pentru apărarea sa între 135 și 215 miliarde de dolari (98 și 156 de miliarde de euro).

„Bazându-se pe istoria și experiența noastră, credem că pacea poate fi păstrată doar fiind noi înșine mai puternici”, a avertizat marți Fu Ying, purtătorul de cuvânt al ANP, în cadrul unei conferințe de presă.

Această creștere a mijloacelor Apărării chineze a provocat îngrijorări din partea Statelor Unite și vecinilor gigantului asiatic, în special Japonia.

Relațiile dintre Tokyo și Beijing s-au deterioriat grav în ultimul an din cauza disputei privind suveranitatea unor insule nelocuite din Marea Chinei de Est, administrate de Japonia sub numele de Senkaku dar revendicate de China sub denumirea de Diaoyu.

Semn al creșterii tensiunilor regionale, Guvernul japonez a decis la jumătatea lui decembrie să își crească cheltuielile militare cu 5 la sută în următorii cinci ani, cu un buget de 24.700 miliarde de yeni (175 de miliarde de euro) în perioada 2014-2019.

Tokyo și-a atras atunci criticile Beijingului, care a declarat că decizia Japoniei „nu poate decât să provoace îngrijorări grave în rândul țărilor riverane din Asia și comunitatea internațională”.