Decizia definitivă a ICCJ, după ce Nuțu Cămătaru ceruse să fie judecat în libertate

Curtea de Apel București aprobase, anterior, o cerere prin care Nuțu Cămătaru solicita judecarea în stare libertate. Parchetul instanței supreme a atacat însă decizia Curții de Apel, iar contestația procurorilor a fost admisă.

Mai precis, instanța supremă a casat, în parte, decizia Curții de Apel și a decis, la rejudecare, ca Nuțu Cămătaru să rămână în arest.

În acest dosar, Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial București au trimis în judecată 54 de inculpați, printre care Ion Balint, Vasile Balint (zis Sile Cămătaru) și Cristian Radu Roșca.

DEZVĂLUIRI De unde a pornit scandalul în urma căruia George Copos amenință cu închiderea telecabinei de pe Tâmpa și a restaurantului Panoramic. Un USR-ist se află în spatele plângerii depuse împotriva omului de afaceri

13:29

TRAGEDIE Tragedie în Vrancea. O fată 14 ani și-a pus capăt zilelor. Ce au transmis autoritățile

13:28

Frații Balint au fost arestați preventiv în 23 februarie 2013. În 12 noiembrie 2013, Sile Cămătaru a fost eliberat, dar are interdicție de a părăsi Capitala.

Grupările infracționale organizate Cămătarii și Sportivii erau specializate în săvârșirea de infracțiuni de violență – șantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat și omor deosebit de grav, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă letală fără drept, potrivit DIICOT.

Din probele administrate în dosarul penal instrumentat de procurorii DIICOT rezultă că activitatea membrilor grupărilor s-a desfășurat pe două paliere infracționale.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2008 – 2012, în spațiul public, membrii celor două grupări rivale au provocat conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, în scopul asigurării supremației la nivel infracțional în Capitală, situații ce au avut drept consecință directa punerea în primejdie a vieții și integrității corporale a mai multor persoane.

Procurorii DIICOT au documentat și un alt aspect al activității infracționale a inculpaților, aceștia fiind suspectați că au săvârșit infracțiuni de violență, generatoare de beneficii financiare substanțiale, în principal în material acordării și recuperării unor împrumuturi de bani cu camătă, se mai arată în documentul citat.

Dosarul se judecă la Curtea de Apel București.