Urna cu rămășițele poetei Nina Cassian a fost depusă la crematoriul Cenușa din București

Ceremonia funerară s-a desfășurat în jurul orei 11.00, la eveniment participând apropiați ai poetei, printre care Eva Sârbu și Alexandru Solomon.

Potrivit sursei citate, dorința Ninei Cassian a fost ca urna cu cenușa sa să fie depusă la crematoriul din Capitală, unde se află și rămășițele părinților săi și ale fostul său soț Al. I. Ștefănescu.

Nina Cassian, născută Renée Annie Cassian (27 noiembrie 1924, Galați), a fost poetă, eseistă și traducătoare. S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut).

REACȚIE Ce spune Sorin Grindeanu că a discutat la cina cu ambasadoarea SUA în Grecia: „Când te invită un ambasador, te duci”

09:04

INCIDENT FlyDubai suspendă toate zborurile spre și dinspre Israel, după tentativa de deturnare a zborului FZ 1073. Comandantul înjunghiat de copilot, numit „erou”

08:51

Scriitoarea s-a mutat cu familia la Brașov, unde a fost admisă la Liceul Principesa Elena, și apoi la București, urmând și cursurile Institutului Pompilian. A frecventat cercuri intelectuale de stânga și, la vârsta de 16 ani, a intrat în organizația Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate. În paralel, primele ei încercări literare au fost generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă.

Criticul literar Alex. Ștefănescu scria în publicația România literară că, în 1940, Nina Cassian i-a trimis, prin tatăl său, un caiet cu versuri lui Tudor Arghezi, care a dat verdictul: „Talent incontestabil”. Potrivit lui Ștefănescu, acesta nu este singurul domeniu artistic de care s-a simțit atrasă. A luat lecții de desen cu G. Loewendal și M. H. Maxy, de actorie cu Beate Fredanov și Al. Finți, de pian și compoziție muzicală cu Th. Fuchs, Paul Jelescu, Mihail Jora și Constantin Silvestri.

„Se simte atrasă de mișcarea comunistă, dar «tovarășii» o antipatizează, considerând-o orgolioasă și dominatoare. În 1943 se căsătorește cu Vladimir Colin. În 1944 devine studentă a Facultății de Litere și Filosofie, pe care o abandonează însă după un an”, mai scria Alex. Ștefănescu.

În 1945 i-a apărut prima poezie, „Am fost un poet decadent”, în ziarul România liberă. Cassian a debutat editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste „La scara 1/1”. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, a început să scrie, treptat, și poezie proletcultistă. „După un ocol de aproximativ opt ani”, cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive și compromisuri, începând din 1956, se întoarce la poezia autentică.

Începe să scrie în paralel și literatură pentru copii, atrasă de posibilitățile estetice ale evadării în fantezie și candoare, precum și două volume de „proză subiectivă”, la persoana întâi.

Publică peste 50 de cărți de poezie, eseuri și proză și inventează o nouă limbă poetică, „limba spargă”.

În 1969, Cassian primește premiul Uniunii Scriitorilor din România.

În 1985, Nina Cassian este invitată în Statele Unite ale Americii ca „visiting professor”, în cadrul unei burse Soros, pentru a susține un curs la New York University. După numai o lună, ea află de arestarea și uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiați.

Gheorghe Ursu, care a fost arestat de Securitate, ținea un jurnal ce conținea câteva poezii scrise de Nina Cassian, în care aceasta satiriza regimul comunist. Securitatea a considerat aceste poeme ca fiind „subversive”.

Aflând toate acestea, scriitoarea a luat hotărârea de a rămâne în SUA. Imediat, apartamentul său din România a fost confiscat, iar cărțile i-au fost interzise și retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceaușescu.

În Marea Britanie îi apare volumul de versuri „Call Yourself Alive” și, în Statele Unite, „Life Sentence”, traduceri reușite ale volumelor din țară, precum și volumele inedite „Take My Word for It!”, „Blue Apple” și „Lady of Miracles”, care se bucură de succes. Susține recitaluri de poezie și publică în reviste americane.

În noiembrie 2008, poeta a revenit în România pentru a-și lansa volumele „Confidențe fictive” – proză și „Spectacol în aer liber”- antologie de poezie.

De asemenea, în mai 2010, scriitoarea Nina Cassian și-a lansat la București cartea pentru copii „Povestea a doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru și alte poezii”.

În martie 2014, Nina Cassian a fost omagiată la Veneția, de Ziua Mondială a Poeziei, cu ocazia publicării în limba italiană a primului volum antologic de versuri „C’è modo e modo di sparire”, unul dintre cele mai importante titluri de poezie propuse în ultimii ani de editurile din Italia, după cum a informat la momentul respectiv Institutul Cultural Român (ICR). Cu acest prilej a fost proiectat și un interviu cu Nina Cassian, extras din filmul documentar „Noi, români în lume”, realizat în 2010 de Maria Ștefanache.

În 1943, Nina Cassian s-a căsătorit cu Vladimir Colin, autor de basme pentru copii, însă s-a despărțit de acesta după cinci ani. Ulterior, poeta s-a căsătorit cu Al. I. Ștefănescu, pe care l-a numit „marea sa dragoste”, cei doi fiind împreună timp de 36 de ani, până la decesul acestuia. La New York, Nina Cassian s-a căsătorit, pentru a treia oară, cu muzicianul Maurice Edwards.

Considerată a fi una din marile seducătoare ale literaturii române, Nina Cassian a fost „muza lui Ion Barbu”, fiind iubită și de alți scriitori celebri, între care Marin Preda.

„Am iubit și am fost iubită. Am creat non-stop. M-am bucurat de recunoaștere, uneori, și am avut parte de marginalizări, frecvent, chiar și în zilele noastre. Dar toate astea aparțin echilibrului vieții!”, spunea Nina Cassian într-un interviu acordat în 2010, revistei Tango.