Peste 69% din străinii care ajung în România NU vin pentru turism. Ce-i aduce în țara noastră

Numărul de „turiști” nerezidenți cazați în hoteluri și pensiuni turistice a fost de 309.000 în primul trimestru, iar totalul cheltuielilor acestora au depășit 876 de milioane de lei.

De câte ori au ocazia, cei care conduc turismul în România anunță aceste cifre ca pe niște realizări, deși cea mai mare parte a „turiștilor” sunt oameni de afaceri, care nu au nicio legătură cu turismul.

Datele transmise luni de INS arată că principalul motiv al sejurului petrecut de turiștii nerezidenți în România l-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții (69,5% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 77,1% din total.

FLASH NEWS Cu doar două zile înainte de votul de învestire, Siegfried Mureșan anunță că va crește pensiile dacă va ajunge premier. Avansează și un termen: la finalul acestui an

21:20

REACȚIE Crin Antonescu, dezlănțuit la adresa PNL: „Dorința de a fi acceptați ca buni useriști se manifestă cu zelul proaspeților convertiți”

20:46

Cel de al doilea motiv pentru care au venit străinii în România au fost călătoriile în scop particular (30,5% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 22,9% din total.

Dar nici măcar acestea nu înseamnă turism 100%, pentru că, potrivit INS, includ, alături de călatoriile pentru vacanțe, și deplasări pentru cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, tranzit și alte activități.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (48,9%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (91,3%).

Cheltuielile turiștilor nerezidenți în restaurante și baruri au fost de 15,9%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 11,4%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 39,2% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri și suveniruri, urmate de cheltuielile de cumpărarea alimentelor și băuturilor (34,4%).

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 62,6% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 43,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Ca și în cazul călătoriilor pentru afaceri, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiștii nerezidenți sosiți în România în scop particular o reprezintă cheltuielile pentru cazare (45,8%), din care cazarea cu mic dejun inclus deține ponderea principală (85%). Cheltuielile făcute în baruri și restaurante au avut o pondere de 14,2%, iar cheltuielile pentru cumpărături au reprezentat 14,5% din totalul cheltuielilor turiștilor nerezidenți sosiți în România în interes personal.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 62,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 73,4 % din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din totalul nerezidenților sosiți în România, 41,3% și-au organizat sejurul prin agenții de turism, iar 33,8% și-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiștii nerezidenți pentru a sosi în România a fost avionul (80,2% din numărul total de turiști). Autoturismele proprii au fost utilizate de 12,3% din numărul total de turiști, urmate de autocare și autobuze cu 5,6%, alte mijloace ( tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 1,9%.

Datele Eurostat arată că deși numărul de nopți petrecute de turiștii străini în structurile de cazare din România a crescut anul trecut cu 5,1% turismul românesc este în continuare cu mult în urma statelor vecine, mai puțin de una din cinci înnoptări revenind vizitatorilor din afara țării. Turiștii străini au petrecut anul trecut în România 3,5 milioane de nopți, printre cele mai scăzute niveluri din UE, de peste patru ori sub rezultatele Ungariei sau Bulgariei.