Șeful Asociației Nevăzătorilor și complicii săi, între care angajați Siveco, au încercat să obțină ilegal fonduri UE de 2,8 milioane de lei

Potrivit unor surse din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), perchezițiile făcute marți dimineață la sediul Asociației Nevăzătorilor din România i-au vizat pe responsabilii echipei de management a proiectului „Integrarea pe piața muncii și incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități vizuale printr-un program practic de formare în domeniul TIC”.

Mai exact, este vorba despre președintele Asociației Nevăzătorilor din România, Sergiu Radu Ruba, managerul de program din cadrul Siveco România, Emil Dragomirescu, președintele fundației „Cartea Călătoare”, Mircea Bucur, și un contabil al Siveco, Gabriela Mârze.

UTILE Cum scapi de „petele negre” de pe pereți care apar în urma problemelor de condens. La ce metodă poți apela

23:28

FLASH NEWS Ludovic Orban intervine în scandalul pozelor regizate cu Nicușor Dan și Coldea. Ce spune despre Elena Lasconi

23:02

În același caz sunt implicați, conform surselor citate, managerul proiectului, Ovidiu Adrian Dumitrescu, expertul contabil Mariana Ștefănescu, funcționar publicul Sabina Bălan și Constantin Pietroșel, reprezentant al Fundației Alcion și soțul fostei directoare al Consiliului Național al Dizabilității.

Proiectul european în care sunt implicați aceștia își propune, în principal, realizarea unui program de formare specific persoanelor cu dizabilități, care să aibă 500 de participanți pentru inițiere în utilizarea TIC și 900 pentru utilizarea unor tehnologii specifice TIC. Astfel, printre rezultatele cuantificabile ale proiectului se numără realizarea website-ul proiectului și portalul de instruire specifică, realizat de Siveco România. Un număr de 500 de persoane ar fi trebuit instruite și formate pentru utilizarea TIC în viața de zi cu zi și ar mai fi trebuit să se realizeze și trei cursuri în format digital, astfel încât alte 300 de persoane să fie formate pentru „dezvoltare pagini de web”, 300 de persoane formate pentru „testare și evaluare aplicații web”. În plus, ar fi trebuit ca, în urma implementării proiectului, 900 de persoane să fie plasate pe piața muncii în cadrul entităților publice și private, care să aibă ca finalitate angajarea efectivă a 250 de oameni pe piața muncii.

Procurorii susțin că, în ciuda faptului că termenul de finalizare al proiectului s-a încheiat în urmă cu un an, o mare parte a acestor activități nu au fost realizate, motiv pentru care nu se puteau face cereri de rambursare a cheltuielilor.

„Începând din luna aprilie 2013, Ruba Sergiu-Radu și Dragomirescu Emil au inițial demersuri de întocmire a unor documente care să ateste, în mod fictiv, participarea a 900 de persoane cu dizabilități la cursurile on-line de formare prevăzute în cadrul proiectului”, spun surse din rândul anchetatorilor.

Mai mult, Sergiu Radu Ruba a organizat la Sinaia o întâlnire cu președinții tuturor filialelor teritoriale ale ANR, cărora le-a solicitat explicit să întocmească cât mai multe dosare care să ateste că persoane cu dizabilități, membri ai respectivelor filiale, au participat la cursurile on-line asumate prin proiect, mai susțin sursele citate.

„Pentru a convinge președinții filialelor teritoriale ale ANR ca măcar să le pună la dispoziție datele de identificate ale unor persoane cu dizabilități (conform cerințelor din grupul țintă al obiectivului) necesare finalizării exclusiv scriptice a acestei activități, în plenul discuțiilor, Dragomirescu Emil a promis că SC Siveco România va dona câte un calculator fiecărei filiale care va trimite cel puțin 25 de dosare”, conform sursei citate.

Pe de altă parte, procurorii au indicii că un consilier de la Unitatea de Implementare a Proiectelor Finanțate din Fonduri Structurale din Ministerul Educației Naționale, Liviu Dan, și un fost funcționar al Ministerului Educației, în perioada 2004-2005, Constantin-Ciprian Tănase, au fost incluși în echipa de implementare a proiectului din partea Asociației Nevăzătorilor, în calitate de experți, fără a desfășura efectiv activități, ci doar pentru a încasa contravaloarea remunerării lor. Anchetatorii spun că există există indicii că rolul acestora a fost de a-și folosi sistemul relațional deținut la nivelul instituțiilor cu atribuții de monitorizare și control.

În acest dosar, procurorii DNA au făcut, marți, nouă percheziții în București și Buzău, la locuințele unor persoane suspectate de fapte de corupție privind fonduri europene, precum și la sediul Asociației Nevăzătorilor din România și al unei confederații patronale.

DNA a arătat, într-un comunicat, că se fac cercetări ce vizează „suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2010 – 2014”.