Reacția Siveco, după ce fostul președinte Irina Socol și șeful Asociației Nevăzătorilor ar fi convenit să „fabrice” acte pentru a obține fonduri UE

Precizările din partea companiei Siveco vin după ce în presă au apărut informații conform cărora, potrivit unor surse DNA, președintele Asociației Nevăzătorilor din România (ANR), Sergiu Radu Ruba, și fostul președinte al Siveco Irina Socol au convenit să „fabrice” documente pentru a justifica anumite cheltuieli în cadrul proiectului, astfel încât să obțină, în mod ilegal, bani din bugetul UE și cel național.

Reprezentanții Siveco spun că responsabilitatea gestionării activităților din proiect aparține coordonatorului de proiect – Asociația Nevăzătorilor din România -, și nu companiei, care a avut în acest proiect calitatea de partener 2.

EXCLUSIV Bătrânii ținuți în „azilele groazei” de la Bihor ar fi fost botezați cu forța. Cum câștiga bani Viorel Pașca pe spinarea „fraților” penticostali

05:00

DEZASTRU Bilanțul cutremurelor din Venezuela a ajuns la aproape 3.000 de morți și 17.000 de răniți

00:10

Astfel, Asociația Nevăzătorilor era responsabilă de analiza necesităților de structurare a formării, activitățile de asistență și consiliere pentru integrarea pe piața muncii, activitățile de Achiziții, Audit, Informare și Publicitate, monitorizarea tuturor activităților și controlul progresului proiectului, iar Fundația Cartea Călătoare, partenerul 1 în proiect, răspundea de realizarea și furnizarea cursurilor în format clasic către grupul țintă și de activități de asistență și consiliere pentru integrarea pe piața muncii, potrivit comunicatului companiei.

Înscrierea participanților în grupul țintă, respectiv înscrierea participanților la cursuri, nu a intrat în atribuțiile Siveco, mai spun reprezentanții companiei.

Siveco precizează că răspundea de realizarea, întreținerea și actualizarea website-ului proiectului, realizarea cursurilor în format digital și clasic și adaptarea portalului pentru instruirea specifică proiectului și asistență pe durata parcurgerii cursurilor de către participanți și că nu a efectuat nicio achiziție în cadrul proiectului (nici de servere, nici de orice alte bunuri).

„Cele 3 cursuri TIC („Editare și administrare de conținut pentru internet”, „Dezvoltare de pagini de web” și „Testare și evaluare de aplicații web”) au fost elaborate în format multimedia de către Siveco, în conformitate cu responsabilitățile și cu prevederile contractului de finanțare pentru derularea acestei activități. Sumele prevăzute în contractul de finanțare au fost utilizate în scopul desfășurării activităților în cadrul proiectului, în conformitate cu responsabilitățile prevăzute în cererea de finanțare. Toate cheltuielile solicitate la rambursare în cadrul acestui proiect de către Siveco au fost efectuate pentru desfășurarea activităților proiectului, conform responsabilităților asumate prin cererea de finanțare”, se mai spune în comunicatul companiei.

Ei mai precizează că Irina Socol nu a participat niciodată la niciuna dintre ședințele derulate în cadrul proiectului, iar Gabriela Mârze, angajat Siveco, nu a deținut și nu a exercitat niciodată atribuții de administrare a fondurilor rambursate în proiect în numele solicitantului ANR și nu a primit nicio împuternicire în acest sens de la directorul ANR Sergiu-Radu Ruba.

Procurorii DNA au făcut marți percheziții la sediul ANR, vizându-i, potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, pe responsabilii echipei de management a proiectului „Integrarea pe piața muncii și incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități vizuale printr-un program practic de formare în domeniul TIC”.

Potrivit acelorași surse, în septembrie 2013, la sediul ANR, a avut loc o întâlnire între Ruba, Socol și Emil Dragomirescu, Mircea Bucur și Gabriela Mârze, care au convenit să fabrice documente pentru a justifica în mod fals îndeplinirea unor obiective din cadrul proiectului cu fonduri europene. Aceste documente urmau să fie incluse în cererea de rambursare finală din proiect pentru a obține aproximativ 2,8 milioane de lei, din bugetul UE și cel național.

Direcția Națională Anticorupție arăta, într-un comunicat de presă, că în acest dosar se fac cercetări care vizează „suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2010 – 2014”.