Parchetul Federal german a redeschis ancheta asupra unui atentat comis în urmă cu 34 de ani, la Festivalului Berii din Munchen

Misterul care planează asupra unor eventuali complici a fost dezbătut frecvent de la atacul din 26 septembrie 1980, „cel mai grav” atribuit extremei drepte în Germania după al Doilea Război Mondial, a subliniat Parchetul într-un comunicat.

Declarațiile unui „martor până în prezent necunoscut”, care evocă posibili complici, necesită noi investigații din partea poliției criminale din Bavaria, a explicat procurorul Harald Range.

„Asasinatul nu se prescrie” în Germania, a amintit el în comunicat, precizând că anchetatorii nu se vor limita doar la declarațiile martorului, o femeie, ci „vor urma toate pistele” care vor permite elucidarea acestui „atentat învăluit în mister”.

La 26 septembrie 1980, Gundolf Köhler, un fost militant de extremă dreapta în vârstă de 21 de ani, a plasat o bombă într-o pubelă la intrarea principală a Oktoberfest, la Munchen, frecventat de milioane de amatori de bere în fiecare an.

LIFESTYLE Până la ce oră este indicat să zici „Bună dimineața!”, de fapt. Ce spun normele de bună conduită și etichetă în România 

15:18

ULTIMA ORĂ Economistul AUR, Petrişor Peiu, vorbeşte despre criza prin care trec românii: „Este o recesiune locală. Un fenomen pur românesc”

15:11

Atentatul s-a soldat cu 13 morți, inclusiv autorul, și 211 răniți. Ancheta a fost închisă în noiembrie 1982, după ce Parchetul Federal nu a mai identificat alte persoane care ar putea fi anchetate.

Köhler, student la geologie în Baden-Wurtemberg (vest), a aderat la un grupusculul de extremă dreapta „Grupul sportiv de apărare Hoffmann”.

Ipoteza privind autorul care a acționat singur a fost contestată de apropiați ai victimelor, oficiali politici, în principal de stânga, și cercetători. Într-o carte apărută în 2007, istoricul elvețian Daniele Ganser a făcut conexiuni între atentatul din timpul Oktoberfest și rețeaua „Gladio”, celule clandestine înființate de NATO pentru a organiza rezistența europeană în cazul unei invazii sovietice.

Această pistă a fost explorată în van de anchetatori, potrivit comunicatului Parchetului Federal. De asemenea, ei au luat la verificat documente din arhivele Stasi, serviciile secrete ale fostei Republici Democrate Germane, fără a găsi vreo „pistă promițătoare”.

În 2011, săptămânalul Der Spiegel dădea asigurări, citând un document de „46.000 de pagini”, că apartenența lui Gundolf Köhler la mediile neonaziste era cunoscută autorităților înainte de comiterea atentatului și dezvăluia „contacte intense” între aceste medii și conservatori bavarezi din cadrul CSU.

Săptămânalul german emitea ipoteza că acest militant ar fi încercat să favorizeze alegerea candidatului CSU Franz Josef Strauss în postul de cancelar, învins în cele din urmă de social-democratul Helmut Schmidt.