ICCJ: Raportul MCV remarcă menținerea ritmului de soluționare a cauzelor de corupție la nivel înalt

„În cuprinsul raportului au fost evidențiate, cu obiectivitate, progresele realizate de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru îndeplinirea obiectivelor Mecanismului de Cooperare și Verificare de la data publicării raportului precedent. Au fost remarcate eforturile și rezultatele instanței supreme în unificarea jurisprudenței, în punerea în aplicare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, precum și în asigurarea accesului la practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin publicarea acesteia pe pagina de internet a instanței supreme”, spune președintele instanței supreme, Livia Stanciu, a cărei declarație este redată în comunicat.

Potrivit acesteia, raportul a remarcat, de asemenea, importanța și caracterul funcțional al noului instrument de unificare a jurisprudenței – sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a contribuit substanțial la uniformizarea jurisprudenței, alături de mecanismul recursului în interesul legii.

CONTROVERSĂ Trump l-a asigurat pe Netanyahu că va sprijini atacurile Israelului asupra Iranului dacă negocierile nucleare eșuează

22:53

CONTROVERSĂ Un fost cercetător al Anthropic care se ocupa de „dresarea” AI-ului trage un semnal de alarmă: „Inteligența artificială este un pericol existențial”

22:31

De asemenea, raportul a reținut menținerea ritmului de soluționare a cauzelor de corupție la nivel înalt, se mai arată în comunicatul ICCJ.

Președintele instanței supreme mai spune că instituția va continua eforturile pentru asigurarea jurisprudenței unitare la nivel național, prin mecanismele procedurale, pentru consolidarea rolului de instanță de casație și pentru îndeplinirea obiectivelor ce îi revin în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul MCV publicat miercuri este unul pozitiv pentru România, fiind lăudată activitatea instituțiilor judiciare, ANI, DNA, ÎCCJ și CSM, cele mai multe critici fiind la adresa Parlamentului, în special pentru neridicarea imunității unor parlamentari, dar și a Avocatului Poporului, pentru necontestarea unor OUG.