De ce a luat sfârșit ultima Eră Glaciară

Eliberarea în atmosferă a dioxidului de carbon a dus la apariția unei perioade mai calde, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Southampton.

Cercetarea publicată în revista Nature este bazată pe analiza semnalelor chimice din cochiliile de plancton străvechi.

Oceanul planetar absoarbe circa o treime din dioxidul de carbon din atmosferă, provenit din arderea combustibililor fosili.

Oamenii de știință prezic că pe măsură ce apa oceanelor se încălzește, abilitatea acestora de a absorbi dioxid de carbon se va reduce, putând duce la o și mai rapidă încălzire globală.

TURISM Toate traseele turistice montane din Prahova au fost deschise. Avertismentul Salvamont pentru turiști

15:01

APĂRARE Miruță anunță semnarea contractului pentru primele sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD. Ce include acordul-cadru în valoare de 2 miliarde de euro

14:56

Doctorul Miguel Martinez-Boti, care a fost unul dintre cercetătorii principali implicați în acest studiu, a declarat că rezultatele arată existența unei legături între concentrațiile foarte mari de dioxid de carbon dizolvat într-unele zone ale oceanului planetar și creșterile privind concentrația de dioxid de carbon din atmosferă de la sfârșitul ultimei Ere Glaciare.

Ultima Eră Glaciară a început în urmă cu 110.000 de ani și s-a încheiat în urmă cu 12.000 de ani.

„Acest studiu ne ajută să înțelegem mai bine rolul oceanului în ciclul carbonului”, a declarat Miguel Martinez-Boti pentru BBC News.

„Oceanul este un rezervor de dioxid de carbon mult mai mare decât atmosfera, deci modul în care oceanul interacționează cu atmosfera este foarte important”, a mai spus cercetătorul.

Studiul este bazat pe analizarea organismelor marine străvechi care au trăit la suprafața oceanului cu mii de ani în urmă.

Aciditatea apei în care trăiau poate fi dedusă de semnătura chimică lăsată asupra cochiliilor lor, ceea ce permite, la rândul său, calcularea cantității de dioxid de carbon din apă.

„Exact cum oceanele au depozitat circa 30% din emisiile de gaze provenite din arderea de combustibili fosili de către omenire în ultimii circa o sută de ani, noile noastre date confirmă că variațiile naturale ale concentrației atmosferice de dioxid de carbon între epocile de gheață și perioadele mai calde, interglaciare, sunt produse, în mare parte, de schimbările în ce privește cantitatea de dioxid de carbon depozitat în oceanul planetar”, a declarat doctorul Gavin Foster, co-autor al studiului.

Apele care înconjoară Antarctica, cunoscute sub numele Oceanul Sudic, sunt considerate a fi o parte importantă în procesul de transfer al dioxidului de carbon între atmosferă, uscat și oceanul planetar.

Cercetătorii spun că este nevoie de o mai bună înțelegere a modului în care oceanul afectează ciclul carbonului pentru a obține mai multe cunoștințe referitor la schimbările climatice.

Potrivit Comisiei Interguvernamentale privind Schimbările Climatice, o organizație aflată sub egida ONU, circa 40% dintre emisiile de dioxid de carbon din perioada pre-industrială și până în prezent au rămas în atmosferă. Oceanul a absorbit circa 30%, ducând la o acidifiere a apei.